Bacterii autotrofe


Vibrioni Bacterii filamentoase Actinomyces Dupa diviziune, celulele pot bacterii autotrofe unite intre ele prin invelisul gelatinos, alcatuind cenobii agregate de celule de forma diferita. Astfel, la prima diviziune din coci rezulta bacterii autotrofe, iar printr-o noua impartire in alt plan, se ajunge la o cenobie de 4 celule, deci tetracoci. Asemenea cenobie, in urma mai multor diviziuni, capata aspectul unui cub, bacterii autotrofe denumita sarcina.

Dupa mai multe diviziuni se pot obtine si cenobii de alta forma, de exemplu cu bacterii autotrofe de ciorchine constituind stafilococi.

  • Cancer de pancreas con metastasis en el higado
  • Nutriție autotrofă și heterotrofă - Wikipedia

Din diplococi, prin diviziune repetata intr-o singura directive, se ajunge la forma de siraguri de margele bacterii autotrofe streptococci. De asemenea si bacteriile de forma alungita baciliprin diviziune pot alcatui cenobii, care au aspectul unor filamente. Sunt si forme bacteriene asa numite de involutie, cu aspect de L, I, Y, X, care apar datorita conditiilor de mediu nefavorabile.

Organizarea celulei Bacteriile au celula de tip procariot, mai simpla decat celula eucariota.

Itinerarii pontice

Principalele diferente constau în faptul ca celula are un singur cromozom amplasat intr-un nucleoid lipsit de membrana nucleara si nu contine organite detasate de membrane. Partile componente ale celulei bacteriene sunt: peretele celular si structurile extraparietale, membrana plasmatica, citoplasma citosolul  si structuri  organite din citoplasma nucleoid, ribozomi, vacuole de gaz, mezozomi.

Peretele celular. O bacterii autotrofe bacteriana prezinta la exterior un perete rigid care are o mare diversitate structurala ce influenteaza comportarea celulelor la diferite conditii de mediu si conditioneaza afinitatea tinctoriala a bacteriilor. Inca dinChristian Gram a constatat ca bacteriile reactioneaza diferit atunci cand se aplica aceeaşi tehnica de colorare bacterii autotrofe pune baza metodei diferentiale de colorare ce ii poarta numele, prin care bacteriile sunt impartite in doua mari grupe: bacterii Gram-pozitive si bacterii Gram-negative.

Peretele celular asigura forma rigiditatea celulei si protectia fata de liza osmotica sau de prezenta unor substante toxice, antibiotice ş.

bacterii autotrofe

Unele bacterii au inca un invelis de natura gelatinoasa, care acopera peretele propriu-zis, formand o structura numita capsula, care in functie de grosime si raporturile sale cu celula bacteriana poate fi de mai multe tipuri: macrocapsula, microcapsula, strat mucos glicocalix  si zooglee. Structura celulara a bacteriei Capsula este formata dintr-o matrice fibroasa.

Mărimi și forme[ modificare modificare sursă ] Bacteriile prezintă o mare varietate de forme și dimensiuni, iar forma este un criteriu important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă și de factori ereditari specifici, uneori depinzând chiar și de mediul de cultură.

Ea poate fi rigida, bacterii autotrofe sau integrata prin asociere cu suprafata periferica. In timp ce capsula este uniform repartizata pe suprafata celulei, stratul mucos se prezinta sub forma unei mase neorganizate de filamente polizaharidice, cu rol major in adezivitatea bacteriilor de suprafete.

Uneori stratul mucos leaga prin fibrile extracelulare mai multe bacterii, formand zoogleea.

Meniu de navigare

Capsula si stratul mucos sunt componente inerte rezultate din metabolismul celulei care ii asigură protectie la desicatie, iar in cazul bacteriilor patogene le mareste rezistenta la actiunea fagocitelor. La bacterii autotrofe bacterii se mai pot intalni urmatoarele formatiuni: — flageli cilisunt organite de locomotie prezente sub forma unor filamente. Deplasarea bacteriei se produce prin rotirea flagelului in jurul axului ca o elice. Membrana citoplasmatica, situata in interiorul peretelui celular, este foarte subtire si alcatuita din straturi de fosfolipide in care sunt situate proteine integrate si proteine globulare.

bacterie - Wikționar

bacterii autotrofe Ea are un rol vital in retinere citoplasmei la bacteriile lipsite de perete celular, in permeabilitatea selectiva si mentinerea presiunii interne a celulei. La unele bacterii, in continutul citoplasmatic se afla si diversi pigmenti cu rol diferit, iar la cele fotosintetizante se gasesc si corpusculi clorofilieni tylacoizi.

bacterii autotrofe human papillomavirus vaccine cancer treatment

Dintre structurile interne bacterii autotrofe citoplasmei fac parte si anumite organite: — mezozomii, sau corpii membranosi, care rezulta prin invaginari ale membranei plasmatice si au un rol functional important in cresterea suprafetei si in diviziunea celulara.

Contribuie la sinteza peretelui celular, in procese secretorii ale metabolitilor si in procesul de respiratie; — vacuolele de gaz, care au un perete rigid, alcatuit din proteine cu molecule mici, permeabil la gaz si impermeabil la apa; — ribozomii granulele lui Bacterii autotrofe — formațiuni corpusculare bacterii autotrofe, purtatoare de acizi nucleici ARNin care se produce biosinteza proteica. Sunt in numar foarte mare si confera citoplasmei aspectul fin, granular.

Respiratie si nutritie Bacteriile isi procura energia necesara proceselor vitale printr-un sir de procese de oxidare si de reducere preluarea hidrogenului rezultat din diferite reactii catabolice prin intermediul unei dehidrogenaze si cedarea catre un acceptor, care poate fi oxigenul sau o alta substanta.

Unele bacterii, in dezvoltarea lor, au nevoie de oxigen, altele traiesc numai in lipsa lui. Dupa acest criteriu se deosebesc mai multe tipuri si subtipuri de bacterii: — bacterii aerobe, care folosesc oxigenul ca acceptor de hidrogen.

In etapele intermediare intervin citocromii si citocromoxidazele: — bacterii autotrofe strict aerobe, cele carora le lipsesc bacterii autotrofe necesare respiratiei anaerobe Mycobacterium tuberculosis, Bacillus species ; — bacteriile anaerobe, care utilizeaza alt acceptor de hidrogen decat oxigenul, care poate fi un compus organic sau anorganic; — bacterii strict anaerobe, pentru care oxigenul este toxic C.

Majoritatea bacteriilor nu au clorofila si de aceea modul lor de viata este heterotrof, traind ca saprofite pe substante organice in descompunere sau parazite pe organisme vii.

  1. Parazitii si ficatul
  2. Bacterie autotrofă chemosintetizantă - Wikipedia
  3. Jump to navigation Jump to search S-a sugerat ca acest articol să fie divizat în următoarele articole: AutotrofHeterotrof Acest articol sau secțiune are mai multe probleme.
  4. Sintomi infezione papilloma virus
  5. Human papillomavirus vaccine cost ontario
  6. Hpv is cancer
  7. Сьюзан попробовала выскользнуть из его рук, Хейл очнулся и притянул ее к себе за талию.

  8. Bacterii | Itinerarii pontice

O serie de bacterii traiesc in simbioza cu alte organisme. Sunt bacterii autotrofe unele bacterii, numite chemotrofe, care folosesc pentru sinteza substantelor bacterii autotrofe, energia rezultata din oxidarea compusilor minerali. Exista si foarte putine bacterii, care contin un pigment numit bacterioclorofila. Aceste bacterii bacterii autotrofe numesc fototrofe sau fotosintetizante.

Nutriție autotrofă și heterotrofă

Bacteriile saprofite sunt separate in mai multe grupe: — bacterii de fermentatie sau cura detoxifiere rinichi, produc fermentatia substantelor organice cu ajutorul unor bacterii autotrofe — bacterii cromogene, cu pigmenti de culoare diferita; — bacterii fotogene, producatoare de lumina; — bacterii termogene, care produc energie calorica.

Printre bacteriile de fermentatie mentionam pe cele care secreta fermentul celulaza, care prin hidroliza descompune celuloza Bacillus celulosae. Altele, Proteus vulgaris, Bacillus putrificus, etc. In categoria bacteriilor heterotrofe intra si cele patogene, care provoaca boli la plante si bacterii autotrofe. Bacteriile chemotrofe cuprin urmatoarele grupe principale: — nitrificante, care transforma amoniacul din sol in acid azotos si apoi bacterii autotrofe acid azotic; — sulfuroase, oxideaza hidrogenul sulfurat in sulf si in continuare in acid sulfuric; — feruginoase, oxideaza compusii ferosi, transformandu-i in compusi ferici.

Reproducere si dezvoltare Modul principal de inmultire a bacteriilor este diviziunea directa, celula impartindu-se printr-un perete transversal in doua celule. Sunt si bacterii Sphaerophorus, Escherichia la care s-a constatat fenomenul de transfer genetic prin conjugare sexualitate redusaintre doua bacterii cu polaritate sexuala diferita.

Bacterie autotrofă chemosintetizantă

La unele bacterii, de forma alungita Bacillus, Clostridiumin conditii neprielnice de bacterii autotrofe, citoplasma pierde apa, se contracta, acumuleaza substante de rezerva si se acopera cu o membrana groasa, formandu-se astfel spori de rezistenta.

Un grup restrans de bacterii au dobandit in timp capacitatea genetica de a forma intr-un anumit stadiu al ciclului lor de viata, o formatiune intracelulara denumita endospor, care asigura perpetuarea speciei datorita rezistentei mari la temperaturi ridicate si bacterii autotrofe lipsa de apa.

Bacteriile sporogene, formeaza intracelular un singur endospor, de aceea, sporularea este considerata ca o forma de rezistenta a celulei si nu o forma de inmultire. In conditii favorabile de viata, in prezenta mediului nutritiv, bacteriile reactionează rapid si are loc cresterea, proces prin care se produce marirea coordonata a tuturor componentelor celulei, rezultata prin adaugarea de substanta nou formata prin biosinteza.

In cazul in care prin crestere se produce o modificare in bacterii autotrofe href="http://punctultau.ro/tratament-pentru-viermisori-la-adulti-264826.php">tratament pentru viermisori bacterii autotrofe adulti optim stabilit genetic intre suprafata care asimileaza si volumul care acumuleaza, se declanseaza reproducerea prin sciziune, care va restabili raportul vital.

Rolul bacteriilor in natura este foarte mare, in principal prin descompunerea substantelor organice, rezultate din moartea organismelor vii. In modul acesta se purifica mediul si se improspateaza cu noi elemente.

DE CE TREBUIE SA NE SPALAM

De activitatea lor depinde ciclul carbonului, azotului, fosforului, fierului, etc. In Marea Neagra au fost inventariate de specii de bacterii marine si 52 de specii de cianobacterii alge albastre-verzi.

Bacterii marine Bacterii autotrofe mai multe bacterii marine sunt Gram negative, mobile, aerobe, facultativ anaerobe, iar bacterii autotrofe din adancul sedimentelor obligat anaerobe. Bacteriile care traiesc la bacterii autotrofe sunt cromogene, sintetizeaza pigmenti galbeni, portocalii, bruni, verzi, rosii, negricare le protejeaza fata de efectul nociv al radiatiilor luminii.

Bacteriile marine au diverse roluri fiind amonificatori, nitrit si nitrat bacterii, denitrificatori, sulfoxidante si sulfat reducatoare, ferobacterii, proteolitice, fermentative, chitinolitice, celulozolitice. Bacterii din nisipul marin Caracteristici generale ale bacteriilor din Marea Neagra: — speciile intalnite apartin genurilor: Vibrio, Streptomyces, Spirillum, Micrococcus, Sarcina, Nocardia, Pseudomonas, Bacillus, Corynebacterium etc.

bacterii autotrofe cancer risk abdominal ct scan

Share this:.