Enterobius vermicularis taxonomy, Cargado por


Está en la página 1de Buscar dentro del documento Enterobius vermicularis taxonomy vie este reprezentată printr-o mare bogăţie de specii, mai simplu sau mai complex structurate, între care există o multitudine de tipuri de relaţii, unele mai simple, uşor de descifrat, altele mai subtile, mai complicate, enterobius vermicularis taxonomy a căror cunoaştere şi înţelegere au fost necesare eforturi umane şi materiale considerabile.

Printre enterobius vermicularis taxonomy vieţuitoare, lumea paraziţilor constituie o categorie de organisme interesante nu numai din punct de vedere practic, dar şi teoretic. Particularitatea comună a lor este modul de enterobius vermicularis taxonomy parazitar.

În sens general, parazitologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul acelor organisme a zodia cancerului rezumat sadoveanu viaţă este legată temporar sau permanent de un paraziti v telesu simptomi organism gazda şi al relaţiilor care se stabilesc între aceste două categorii de organisme. Pe măsură ce datele s-au acumulat, în cadrul parazitologiei animale au apărut ramuri noi ca: a parazitologia medicală umană, care se ocupă cu studiul paraziţilor de la om şi a bolilor produse de aceştia şi b parazitologia medicală veterinară, care se ocupă cu studiul paraziţilor de la animalele domestice şi al bolilor produse de aceştia.

Nu ne propunem să facem o prezentare detaliată a istoricului cercetărilor de parazitologie pentru un astfel de subiect s- au elaborat lucrări speciale HoeppliFosterci o prezentare succintă a acumulării informaţiilor despre paraziţii din lumea animală de-a lungul timpurilor. Mulţi parazitologi relatează că paraziţii animali, în special cei ai omului, erau cunoscuţi cu cca de ani înaintea erei noastre.

Mucho más que documentos.

Astfel, Ruffer, citat de Cheng cervical cancer yeast infection timp ce examina mumiile celei de a XX-a dinastii egiptene a descoperit în rinichiul acestora ouă de Schistosoma haematobium Plathelminthes-Trematoda-Digeneaiar Sigerist afirmă că hematuria simptom enterobius vermicularis taxonomy schistosomiazei a fost menţionată de 50 de ori în papirusurile perioadei respective.

În plus, în Papyrus Ebers sunt referiri şi la alte specii de viermi, Ascaris lumbricoides, filaria Enterobius vermicularis taxonomy medinensis şi probabil Taenia saginata. Ectoparaziţii, mai ales puricii şi ţânţarii, erau de asemenea cunoscuţi, de vreme ce în acelaşi papirus egiptean erau menţionate metode de distrugere a acestor insecte.

Mulţi autori susţin că anumiţi paraziţi ai omului erau cunoscuţi de vechii greci şi romani. Astfel, în Historia Enterobius vermicularis taxonomy Aristotel î.

Plinius cel Bătrânautorul lucrării Naturalis Historia, lucrare care cuprinde 37 de volume, menţionează două tipuri enterobius vermicularis taxonomy viermi la om, teniile şi limbricii, iar Galenusmedic, filozof şi matematician grec care a trăit cancer la san faze Roma, deseori numit ultimul dintre marii biologi ai antichităţii, recunoaşte de asemenea trei tipuri de viermi la om; mai mult, el avea cunoştinţă despre unii hpv cancer risk paraziţi la peşti, interpretaţi enterobius vermicularis taxonomy fiind nematode închistate şi de unii viermi cilindrici la cai.

În Asia, Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, teniile, lipitorile, ploşniţele, păduchii, puricii, râiele de la om şi probabil ţânţarii erau cunoscuţi vechilor indieni. În China antică, Ascaris lumbricoides era cunoscut încă de la sfârşitul dinastiei Chou şi începutul dinastiei Chin anii î.

În America, unii paraziţi animali erau cunoscuţi încă din perioada precolumbiană. Astfel, Lastres menţionează că oxiurul era cunoscut în Peru precolumbian, iar Ocaranza afirmă că Ascaris lumbricoides şi alţi viermi intestinali de la om, malaria produsă de speciile de Plasmodium şi leishmanioza produsă de Leishmania brasiliensis erau cunoscute în America de Sud şi în Mexic.

Până înprogresele în domeniul parazitologiei au fost lente. În secolele XVIII-XIX au dominat studiile de taxonomie şi de morfologie enterobius vermicularis taxonomy speciilor cunoscute, dar s-au descoperit şi specii noi de paraziţi şi s-au descris ciclurile de dezvoltare la unele dintre ele. În Ruysch descoperă specia Strongylus equinus în sângele de la cal, stabilind conceptul de parazitism în sânge, Redi descoperă paraziţi, în afară de om, şi la alte grupe de animale, stabilind că parazitismul este larg răspândit în natură, iar Abilgaard este exponentul experimentelor în parazitologie şi primul care a iniţiat studiul ciclurilor de dezvoltare ale paraziţilor.

Te-ar mai putea interesa şi …

În l, italianul Francesco Rediîn lucrarea Opusculorum pars tertis, sive animalculis vivis, quae in corporibus animalium vivorum reperiuntur observationes, ordonează speciile de paraziţi cunoscute pe baza gazdelor lor. Redi a fost primul care a căutat locul de fixare şi de hrănire al paraziţilor, descoperindu-i enterobius vermicularis taxonomy numai în intestin şi în alte organe la om şi alte mamifere, dar şi în sacii cu aer la păsări, în vezica cu aer la peşti etc.

El a fost adversar al teoriei spontanee, susţinând că larvele din 13 unele substanţe organice pe cale de descompunere apar din ouăle depuse de diverse specii de muşte şi nu din materii organice nefolositoare. Louis Pasteur, îna convins lumea ştiinţifică că generaţia spontanee nu există şi că originea paraziţilor trebuie căutată în altă parte.

Examen coproparazitologic

Müllercare descoperă stadiul de cercar, din ciclul de dezvoltare al trematodelor digenee. Goeze este iniţiatorul clasificării viermilor paraziţi. Secolul XIX a fost un secol al progresului nu numai în domeniul parazitologiei, dar în general un secol al progresului extraordinar al ştiinţelor biologice: teoria evoluţiei enterobius vermicularis taxonomy a lui Darwin, homeostazia şi ereditatea, teoria celulară a enterobius vermicularis taxonomy Schwann şi Schleiden, dispariţia mitului generaţiei spontanee, perfecţionarea microscopului enterobius vermicularis taxonomy.

Toate acestea au avut un impact major asupra dezvoltării cercetărilor din domeniul parazitologiei. ÎnOwen descrie larva de Trichinella spiralis în muşchi la om, Von Siebold observă ouăle embrionate de tenie cu enterobius vermicularis taxonomy hexacantDonné, îndescrie flagelatul Trichomonas vaginalis.

Lucrări importante privind paraziţii au publicat în această perioadă şi SchrankZederRudolphiNordmanDujardinDiesingG. WagenerP. Dupăcercetările parazitologice iau un mare avânt; acum sunt puse bazele concepţiei ecologice în parazitologie.

enterobius vermicularis taxonomy

Cele mai importante contribuţii la dezvoltarea parazitologiei în această perioadă le-au adus: Graff şi LinstowSkriabin,Doghel,GrasséPavlovskiCameronStammerNoble ş.

În prezent, în lume se fac uterine cancer nhs de fiziologie şi biochimie a paraziţilor, acestea fiind strâns legate de fenomenul de enterobius vermicularis taxonomy şi de mecanismele de acţiune ale agenţilor terapeutici.

ENTEROBIUS VERMICULARIS OXIUROS

În ţara noastră, primele referiri despre paraziţi şi unele boli parazitare sunt menţionate în tradiţiile orale, folclorice şi în scrierile vechi. Cercetarea parazitologică pe baze ştiinţifice începe cu Victor Babeş lcare, ocupându-se de cârceagul oilor, a descoperit parazitul care produce boala sporozoarul Babesia ovisiar mai târziu descoperă vectorul acestui sporozoar căpuşele Ixodide.

Primele lucrări ştiinţifice apar la noi la jumătatea secolului al XIX-lea. Astfel, îndr. Scheiber publică lucrări în premieră despre trichineloză la om, iar în despre ascaridioză la om. În ce priveşte ascaridioza la animale, primele 14 informaţii ne parvin din lucrările lui Th. Bentze în Enterobius vermicularis taxonomy V. Babeş şi M. Manicatide sunt primii care menţionează coccidiozele la animale, iar înaceiaşi enterobius vermicularis taxonomy menţionează cisticercoza umană.

Tot înA. Moţoc meţionează fascioloza la animale, iar fascioloza umană este menţionată de I. Haţieganu şi I. Danicico în ; în V. Babeş descoperă botriocefaloza, în L.

giardia parazit tratament

Pick publică prima lucrare referitoare la amibiaza umană; în A. Moţoc şi P. Riegler fac primele menţiuni referitoare la trihocefaloza de la animale, iar despre trihocefaloza umană primele date ne parvin de la I.

  1. Examen coproparazitologic | Synevo
  2. Cancer abdominal causas
  3. Она попыталась бороться, но тело ее не слушалось.

  4. Si, senor, - засмеявшись, ответила Мидж с подчеркнутым пуэрто-риканским акцентом и, подмигнув Бринкерхоффу, направилась к двойной двери директорского кабинета.

  5. (DOC) Taxonomie Animala Nevertebrate | Aaa Aaa - punctultau.ro
  6. Тучный немец в полном недоумении сидел на кровати.

Borcea în ; înV. Babeş menţionează pentru prima dată oxiuroza umană, în Enterobius vermicularis taxonomy. Mărăşescu publică primul articol referitor la durină, în I. Urechia şi P. Goldenberg publică prima lucrare referitoare la balantidioză; în I. Goia şi I. Gavrilă fac primele menţionări despre giardioză. Crăiniceanu şi H. Kern, însunt primii care menţionează tricomonoza uro-genitală la om, iar în V.

Parazitologie

Nitzulescu, A. Belchiţă şi O. Crăciun sunt primii care menţionează himenolepidoza umană. La Bucureşti, la Facultatea de Medicină, Gh. Zotta a fost primul profesor de parazitologie, iar împreună cu Mihai Ciucă au iniţiat şi condus primele campanii antimalarice de la noi. Ciureafost profesor de parazitologie la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, se numără printre marii helmintologi ai ţării şi ai lumii, iar Al.

Niculescu, profesor la aceeaşi enterobius vermicularis taxonomy, a efectuat cercetări referitoare la unele parazitoze de la animalele domestice. Dinulescu a efectuat studii de sistematică, biologie şi ecologie la unele grupe de diptere hematofage Tabanidae, Oestridae şi Simuliidae.

În domeniul Parazitologiei umane, după Zotta s-a distins V. Nitzulescu, care a făcut cercetări de helmintologie şi entomologie medicală la om şi a fost primul care a înfiinţat un serviciu clinic de parazitologie la noi.

enterobius vermicularis taxonomy parazitii iasi

Împreună cu I. Gherman, publică în un tratat de parazitologie clinică, iar mai târziu, unul de entomologie medicală. Contribuţii importante la dezvoltarea acestui domeniu, au fost aduse şi de E.

enterobius vermicularis taxonomy

Ungureanu, expert OMS în malarie, M. Bornuz, Valentina Dahnovici, M. Elias, B.

warts herbal cure papilloma virus tonsille

Fazacas, T. Steinbach, A. Belchiţă, P. Petcu ş.

Paraziti defini ie

Cantacuzino" şi a publicat monografii referitoare la hidatidoză şi trichineloză. În prezent, în domeniul parazitologiei medicale veterinare, contribuţii ştiinţifice importante sunt aduse de N.

Да будь они прокляты, эти криптографы. Ничего не понимают в системах безопасности.

Dulceanu, L. Şuteu, N. Vartic, V. Tomescu, I. Didă, I. Gavrilă, Dorina Gavrilă ş. Cu acest termen, vechii greci defineau o anumită atitudine şi un anumit tip de comportament al unor indivizi din societate. Aşa erau denumiţi oamenii care trăiau pe seama altora.

Paraziti defini ie

Cu aceeaşi semnificaţie, termenul a fost preluat de o altă veche civilizaţie a lumii, cea romană. Paraziţii s-au format în decursul timpului, când unele animale, mai ales cele de talie mică, căutând să folosească cât mai economic şi complet resursele de hrană şi de adăpost din mediul înconjurător, au trecut pe sau în corpul altor animale mai mari, folosindu-le ca adăpost şi ca sursă de hrană.

Astfel, aceste organisme mici au trecut treptat de la viaţa liberă la cea parazitară, elaborându-şi pentru aceasta, un complex de adaptări morfologice, biochimice şi fiziologice. Deci, parazitul este un organism viu care se hrăneşte şi trăieşte pe seama altui organism viu numit gazdă. Viaţa parazitului este enterobius vermicularis taxonomy legată de cea a enterobius vermicularis taxonomy, motiv pentru care parazitul menţine un timp îndelungat integritatea funcţională a organelor acesteia.

În sistemul biologic parazit-gazdă, transferul de materie şi energie se face dinspre gazdă spre parazit, deci un efect pozitiv pentru parazit şi altul inhibitor pentru gazdă. Acesta funcţionează ca un sistem unitar şi se găseşte în conexiune permanentă cu mediul.

enterobius vermicularis taxonomy

Paraziţii nu trebuie confundaţi cu prădătorii. În cazul paraziţilor, integritatea funcţională a organismului gazdă este menţinută, în general un timp îndelungat, pe când în cazul prădătorilor, prada este omorâtă, de obicei imediat. În acelaşi timp, trebuie să diferenţiem paraziţii de parazitoizi. Aceştia din urmă provoacă, de asemenea, moartea gazdei. Ciclul biologic la paraziţii animali, tipuri Ciclul biologic însemnă succesiunea transformărilor şi etapelor de creştere şi reproductive ale unui organism.

Paraziţii intestinali sunt răspândiţti ubicuitar, infestările fiind mai frecvente în zonele cu instalaţii de apă deficitare. Diareea, malnutriţia, enterobius vermicularis taxonomy şi obstrucţia intestinală reprezintă câteva din consecinţele infestării cu paraziţi intestinali. Helminţii viermii intestinali pot obstrua intestinul, determina sângerări sau interfera cu absorbţia intestinală a substanţelor nutritive. Larvele sau ouăle pot disemina în zone extraintestinale şi induce inflamatie sau distructii tisulare.

La unele grupe de paraziţi durata ciclului biologic este scurtă, de câteva zile sau săptămâni, cazul coccidiilor, la altele este lungă, una sau două generaţii pe an sau chiar o generaţie la doi ani viermii de gălbează, în condiţii naturale dezvoltă o generaţie pe an.

Unele specii de paraziţi îşi desfăşoară întregul ciclu biologic pe o singură gazdă, aceştia se enterobius vermicularis taxonomy monoxenialtele au nevoie de două sau trei gazde aceştia se numesc heteroxeni sau polixeniiar o altă categorie sunt autoheteroxeni. În cazul paraziţilor monoxeni, unele specii prezintă anumite stadii ale ciclului lor de dezvoltare libere în mediul extern, stadii care asigură transmiterea parazitului de la un individ la altul, de exemplu Giardia duodenalis şi Entamoeba histolytica se transmit prin chisturi care se găsesc în apă, pe sol etc.

La paraziţii polixeni, unele specii îşi desfăşoară ciclul biologic pe două gazde dixeniiar altele pe trei gazde trixeni. În cazul paraziţilor dixeni, o gazdă este intermediară iar cealaltă definitivă. De exemplu, sporozoarul Babesia bigemina îşi desfăşoară faza asexuată în hematii la bovine gazda intermediarăiar faza sexuată, în căpuşele ixodide gazda definitivă.