Hpv virus salbe. Pt toate femeile care au virusul HPV.. - Pagina 19 | punctultau.ro


Pielea apare timpuriu şi are o origine embrionară dublă ecto-mezodermică în cursul embriogenezei. La dezvoltarea sa participă: - ectodermul de acoperire, din care se va dezvolta epidermul şi anexele; - mezodermul — precursor al dermului; - neuroectodermul — din care îşi au originea melanoblaştii şi celulele Merckel care mediază senzaţia tactilă şi aparţin sistemului celular APUD. Ectodermul în prima lună de viaţă embrionară este monostratificat.

În lunile următoare de viaţa fetală devine compus din mai multe straturi: - stratul germenativ; - stratul intermediar cu mai multe rânduri de celule, cu punţi intercelulare şi grăunţe de keratohialină; - peridermul în hpv virus salbe se perfigurează keratinizarea.

Uploaded by

Prin diferenţierea stratului germenativ embrionar iau naştere diverse formaţiuni: celule bazale; mugurele epiteliale, care pătrund în hpv gardasil cervarix şi dă naşterea anexelor glandulare glandele sebacee şi sudoripare apocrine, mugurele glandelor sudoripare ecrine şi anexele cornoase părul şi unghia.

Dezvoltarea aparatului pilosebaceu începe în cursul celei de-a a săptămână; în săptămână a a fătul este acoperit de peri fini, lanugo, cu densitate mai mare mai ales în zona sprâncenelor şi a pielii capului. Dezvoltarea glandelor sebacee începe din săptămâna a a pe faţa şi pielea capului. Hpv virus salbe la naştere glandele sebacee sunt deja constituite şi secreţia lor contribuie la formarea vernixului cazeosa, un înveliş care protejează fătul de maceraţie în contact cu lichidul amniotic.

Glandele sudoripare apocrine au acelaşi punct de plecare embriogenetic cu complexul pilo- sebaceu şi se găsesc din a 5-a, a 6-a lună, sub forma unor structuri tisulare în axile, areola mamară şi regiunea ano-genitală. Glandele sudoripare ecrine se dezvoltă din mugurele propriu, cu începere din luna a 4-a, în luna a 7-a fiind bine conturate.

Unghiile — apar dintr-un mugure epidermic reprezentat de îngroşare epidermică la nivelul feţei dorsale a ultimelor falange, apărând spre sfârşitul lunei a treia. În viaţa intrauterină unghia 4 rămâne acoperită de o lamă epidermică ce dispare numai în luna a IX — a la nou-născutul la termin, unghia apare deplin formată.

Melanocite îşi au originea în melanoblaştii din crestele neurale şi încep să migreze cu nervii, în direcţia pielii după a 6-a săptămână a vieţii fetale.

În a a, a a săptămână s-a observat un flux rapid al melanocitelor hpv virus salbe epiderm, cu prezenţa activităţii legate de melanogeneză şi apariţia de granule de melanină. Dar numai după naştere, melanoblaştii hpv virus salbe melanina keratinocitelor. În dermul ţesut conjunctiv tipic ia naştere din mezenchimul embrionar. Dermul devine bine conturat după a 6-a lună. Hipodermul sau stratul celular subcutanat se dezvoltă progresiv după luna a IV-a a vieţii embrionare pornind de la celulele mezenchimale.

Adipogeneza propriu-zisă se dezvoltă începând de la a săptămână până la naştere, transformând fătul, ce are iniţial pielea ridată, într-un nou-născut cu ţesutul adipos euforic. Aspectul morfologic al pielii Draganul cutanat este un înveliş neîntrerupt, conjunctivo-epitelial ce acoperă întreaga suprafaţă a corpului şi se continuă la nivelul marilor orificii gură, nas etc.

Suprafaţa pielii la un individ de hpv virus salbe medie poate ajunge de 1,9 m². La examenul vizual relieful pielii apare plan şi neted. În afara pliurilor anatomice se pot evidenţia numeroase proeminente, orificii şi cute din a căror întretaere rezultă un cadrilaj tegumentar normal. Micile depresiuni corespund orificiilor glandelor sudoripare şi foliculilor pilo-sebacei. Cutele pielii hpv virus salbe de 2 feluri: congenitale sau structurale şi funcţionale, ultimele apărând odată cu îmbătrânirea şi scăderea elasticităţii.

Cutele structurale sânt fie cute mari plica axilară, inghinală etc.

hpv virus salbe helmintox pyrantel 250mg

Microcutele sunt prezente pe toată suprafaţa pielii. La nivelul palmelor şi plantelor microcutele sânt aşezate în linii arcuate dispuse paralel, reprezentând amprentele cu caractere transmisibile ereditar, importante pentru identificarea juridică a individului.

Culoarea pielii variază cu rasa individului, cu homeostazia melaninică, grosimea stratului cornos, şi starea vascularizării dermului. Grosimea pielii variază după regiunea anatomică, sex, vârsta şi rasă; alterând între ½ mm până la 4 mm. La palme şi plante are o grosime de 5 mm, iar la pleoape şi prepuţ are o grosime numai de 0,2 mm.

La copii, la bătrâni şi femei pielea este mai subţire.

Arnica, remediu pentru articulaţii şi muşchi dureroşi

La elasticitatea pielii contribuie şi paniculul adipos. Elasticitatea pielii scade cu vârsta şi dispare în stările de edem şi scleroză.

Mobilitatea pielii este variabilă faţă de planurile ei profunde. Pielea are de la suprafaţă spre profunzime trei zone: epidermul, dermul şi hipodermul. Din profunzime spre suprafaţă se pot observa următoarele zone, în continuitate, dar de morfologie diferită şi anume: zona de joncţiune dermo-epidermică, stratul bazal sau germenativ, stratul spinos sau corpul mucos Malpighi, stratul granulos şi apoi cel cornos. Stratum lucidum situat între stratul granulos şi cel cornos, este evident mai ales la palme şi plante.

Dermatovenerologie (1).pdf

Joncţiunea dermo-epidermică este neregulată, sinuoasă, numeroase papile dermice se întind în sus şi deformează faţa profundă a epidermului, care la rândul său are prelungiri sub formă de creste epidermice, ce separă între ele papile dermice. Membrana bazală joncţiunea dermo-epidermică este o hpv virus salbe lamelară ce separă dermul şi epiderm. La ultramicroscop este alcătuită din patru componente: membranele plasmatice ale celulelor bazale cu semidesmozomi, lamina lucida, lamina densă şi lamina fibroasă cu componente fibrilare.

Membrana plasmatică face legătura dintre celulele stratului bazal şi membrana bazală propriu-zisă. Lamina lucida conţine o substanţă specifică: laminina. Lamina densa are un aspect fibros, fiind formată din fibre de colagen. Din ea pleacă fibrele de oncorare ce se extind până în derm; asigurând unitatea morfofuncţională dintre derm şi epiderm.

Epidermul Epidermul este compus dintr-un epiteliu stratificat şi pavimentos cu evoluţie progresivă spre cornificare. El este lipsit de vase sanguine, nutriţia celulelor are loc prin difuzarea limfei interstiţiale din derm, prin intermediul membranei bazale şi prin spaţiile înguste.

Celulele epidermului hpv virus salbe împart după origine, aspect microscopic şi funcţii în două linii hpv virus salbe keratinocitele, care constituie majoritatea celulelor şi melanocitele mult mai puţin numeroase.

Much more than documents.

Keratinocitele au ca funcţia de bază biosinteza şi stocarea keratinelor, scleroproteine fibrilare. În dependenţă hpv virus salbe diferenţierea acestor celule în stratul bazal avem keratinoblaşţi, în cel spinos kertinocite şi cornocite în stratul cornos. Stratificare benign tonsil papilloma procesul morfologic şi biochimic de transformare treptată, ce-l suferă keratinocitele în migrarea lor din stratul bazal până la suprafaţa epidermului, unde ajung ca celule cornoase, complet keratinizate.

Al doilea grup de populaţie epidermică este reprezentat de dendrocite, celule ce prezintă prelungiri citoplasmatice, dendritele, în care întră: melanocitele, celule Langerhans şi celule Merkel. Stratul bazal germenativ este cel mai profund fiind situat în contact cu membrana bazală, este constituit dintr-un singur rând mst papillomavirus homme symptomes celule.

Etiologie - microorganisme Gram pozitive, n special cu S. Pyogenes i S.

Celulele sale au o formă ovoidă cu axul mare perpendicular pe membrana bazală. Nucleul celulei este mare situat apical, bogat în cromatină, citoplasma conţine numeroase organite. La polul apical sunt situate granule de melanină, ca o umbrelă de asupra nucleului.

Melanina hpv virus salbe un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici mai ales ADN de razele ultraviolete, cu acţiunea inhibitoare asupra acestora. Citoplasma conţine filamente paralele cu axul mare al celulei filamentele Herxheimercare se fixează pe polul bazal al celulei pe formaţiuni nodoase ale membranei numite semidesmozomi.

Circa una din celule bazale, se găseşte în mitoză.

RAFO, calul troian al mafiei ruse. O afacere de jumătate de milliard de dolari, cu politicieni coruptibili, evaziune fiscală, spălare de bani, servicii secrete.

Proporţiile lor constituie indexul mitotic. Prin studiile electronooptice a keratinocitului bazal se pot releva următoarele aspecte: nucleul cu o membrană dublă, căptuşită cu granule ribozomale şi prevăzută cu pori. Carioplasma este formată din suc nuclear şi cromatină reprezentată de lanţuri de acid dezoxiribonucleic.

Arnica, remediu pentru articulaţii şi muşchi dureroşi | punctultau.ro

Membrana keratinocitului bazal este alcătuită din trei componente: - glicolema complex glicoproteic superficial; - plasmalema, membrana plasmatică propriu-zisă, complex lipoproteic ce formează baza membranei celulare; - citoscheletul, aşezat pe faţa internă a plasmalemei, constituită din proteine fosforilate.

Membrana celulară este ondulată şi are pe întreaga ei suprafaţă prelungiri digitiforme, care se întrepătrund cu cele ale celulei vecine, hpv virus salbe astfel sistemul de coeziune intercelulară. Citoplasma, matricea citoplasmatică este teritoriul celular aflat între membrana celulară şi învelişul nuclear. În citoplasma celulelor bazale tonofilamentele au o grosime de 5 milimicroni, şi sunt fixate cu ambele capete pe densificările în formă de disc ale plasmolemei ce intră în structura desmozomilor.

Ele sunt compuse dintr-o proteină fibrilară răsucită cu un conţinut ridicat în grupări sulfhidrilice de tip SH biologic active.

Ei sunt prezenţi până la stratul granulos. Aparatul Golgi este alcătuit din numeroase microvezicule; reticulul endoplasmatic, veziculele lizozomale, organite ale digestiei intracelulare.

confluent and reticulated papillomatosis face

Mitocondriile cu rol în glicoliză aerobă sunt mici hpv virus salbe rare. Se mai observă granule de melanină înglobate în celule şi în parte în lizozomi. Matricea intercelulară constituie mediul interstiţial hpv virus salbe care îşi desfăşoară activitatea diferitor tipuri de celule de la nivelul epidermului. Matricea controlează adezivitatea, creşterea şi diferenţierea celulară, jucând un rol principal în organizarea celulelor în ţesut.

Un rol deosebit în asigurarea adezivităţii intercelulare îl joacă dispozitivele de joncţiune intercelulară, care sânt de mai multe hpv virus salbe. La punctele de contact intim dintre celulele tuturor straturilor epidermului normal se întâlnesc formaţiuni cu rol esenţial în realizarea coeziunii intercelulare, desmozomii. Desmozomi se menţin în epiderm până la straturile superioare dispărând în stratul cornos disjunctum.

An un rol în keratinogeneză, orientând spaţial tonofilamentele.

Curs 4 Si 5 Digestiv

Desmozomii sânt de forma unor îngroşări ovale, discoide, paralele hpv virus salbe alcătuiţi dintr-un ciment intercelular şi componente structurale ale membranelor celulare.

Aderenţa epidermului de derm este asigurată de prelungirile citoplasmatice ale feţei profunde a celulelor bazale, care se intrică cu prelungiri dermice corespunzătoare şi prin semidesmozomi. Semidesmozomii reprezintă un mijloc de legare a celulelor bazale cu membrana bazală pe care se fixează tonofilamentele.

Proliferarea şi alunecarea spre exterior a celulelor bazale formează celelalte rânduri de celule a epidermului. Stratul filamentos sau spinos malpighian este situat deasupra stratului bazal.

El este alcătuit din 6 — 15 rânduri de celule voluminoase, poliedrice, aşezate în mozaic. Pe măsură ce urcă spre suprafaţă devin tot mai turtite şi mai puţin vitale. Celulele au un nucleu mare, rotund, clar, cu 1- 2 nucleoli, cu citoplasmă eozinofilă. Membrana celulară are numeroase plici, ceea ce facilitează interconexiunea primară, transferul intercelular, ca şi modificările formei celulelor.

Celulele homme porteur papillomavirus organitele, au un număr mai redus de granule de melanină, iar tonofilamentele sunt mai groase, şi aşezate în mănunchiuri dense.

La nivelul stratului malpighian, mai ales în primele rânduri sânt observaţi corpii lui Odland, sau keratinozomii, care se prezintă sub formă de lame paralele separate de benzi clare, fiind 8 constituiţi din hpv virus salbe şi polizaharide, conţinând şi hidrolaze, fosfataze acide şi alt.

Aici are loc şi biosinteza provitaminei D3. Acestor formaţiuni li se atribuie un rol important în descuamarea continuă. Lizozomii sânt organite celulare sferice cu o activitate enzimatică intensă.

Stratul granulos Lanhans îl continuă pe cel malpighian în evoluţia celulelor spre suprafaţă. Este compus din rânduri de celule, romboidale, dar lăţite pe axul mare orizontal. În citoplasma acestor celule sânt prezente granule neregulate de hpv virus salbe, intens bazofile.

Aceste granule în cursul keratinizării constituie matricea interfilamentoasă, ce cimentează tonofilamentele între ele în fascicule compacte.

Cargado por

Nucleul este abia vizibil, cu număr scăzuţi de ribozomi. Corpii lui Golgi, şi mitocondriile se degradează şi dispar progresiv. Stratul lucidum este situat deasupra stratului granulos, bine vizibil numai în epidermul palmar şi plantar. Hpv virus salbe strat este compus din celule cu nucleu picnotic sau anucleate, încărcate cu o substanţă denumită eleidină ce are afinitatea tinctorială a corpilor graşi, posibil să provină de keratohialină.

Celulele lui sunt turtite, lamelare cu citoplasma eozinofilă şi omogenă. Ele şi-au pierdut nucleul şi celelalte organite intracelulare. Suprafaţa pliurilor membranelor de la acest nivel devine netedă, dar forţa de legătură dintre celule creşte proporţional ci intensificarea procesului de keratinizare.

Membrana celulară se îngroaşă progresiv, devine rezistentă, foarte densă, asigurând astfel soliditatea hpv virus salbe permeabilitatea celulară.

hpv virus salbe

Papillon zeugma pegast la microscopul electronic a relevat tonofilamentele în pachete strânse, ancorate la periferie, de desmozomi, dispuse orizontal.

Din punct de vedere fiziologic, i se pot distinge două părţi: stratul oxibiotic şi stratul anoxibiotic. În aceste structuri procesele chimice ce se petrec sunt reacţii de tip reductor, cu un consum mare de oxigen. Startul anxiobiotic cuprinde stratul lucidum şi cornos cu formaţiunile protectoare superficiale ale pielii.

În aceste straturi transformările metabolice ce se petrec sânt de tip fermentativ. Fiziologia epidermului Hpv virus salbe epiderm se desfăşoară două funcţii importanate: keratogeneza şi activitatea diviziunii celulare şi multiplicării celulelor epidermice.

Keratinogeneza este un proces biochimic complex specific epidermului, caracterizat prin transformări treptate ale unei proteine precursoare bogate în aminoacizi sulfuraţi şi legături sulfhidridice de tip — SH- şi disulfurice de tip —SS. Epidermul produce zilnic 0. Morfologic elementele precursoare ale keratinei sânt reprezentate de tonofibrile care sânt formate din filamente subţiri de prekeratină.

Keratina este alcătuită de 18 aminoacizi, între care predomină cistina, foarte bogată în sulf. Se deosebesc 2 tipuri de keratină: cea moale epidermică schizokeratină şi cea dură din unghii şi păr scleroproteină. Studiile keratinelor au pus în evidenţă prezenţa a două hpv virus salbe esenţiale ale acestora: filamentele şi matricea, care le sudează.

John Schiller (NCI at NIH) 1: Human Papillomavirus (HPV) Vaccines to Prevent Cancer

Biosinteza keratinei se desfăşoară în etape, care încep în stratul bazal al epidermului şi se încheie în celulele stratului cornos. În acest proces participă toate organitele citoplasmatice ale keratinocitului. Sinteza keratinei este un proces activ ce urmează două etape: cea de sinteză şi cea de tranziţie.

În etapă de sinteză, keratinocitul produce în primul rând proteină fibrilară, alcătuită din fenilalanină şi metionină, cuprinsă iniţial în tonofilamentele stratului bazal, hpv virus salbe în grămezi laxe, în hpv virus salbe nucleului, în axul celulei. În stratul granulos în jurul acestor fibrile apare un nou produs de sinteză — keratohialină. Keratohialina este o proteină bogată în histamină amorfă secretată de ribozomi. Acest material e precursor al filagrinei responsabilă de agregarea filamentelor.

Keratinozomii granulele lamelor Odland — organite speciale celulare produc substanţa ciment, necesară fermei sudări a celulelor. În stratul cornos are loc ultima fază a keratinizării — faza de tranziţie, în care componentele citoplasmatice sunt disociate şi degradate.

Mucho más que documentos.

Datorită unui mecanism de control volumul şi forma epidermului sunt reglate prin menţinerea în echilibru a ritmului mitozelor keratinocitelor şi a dinamicii lor de diferenţiere şi măturare. Multiplicarea keratinocitelor în condiţii obişnuite are loc la nivelul stratului bazal şi într-un procent mai mic în celulele suprabazale. Homeostazia se datorează mai întâi acţiunii în echilibru a sistemului cheilonele epidermice cu rol de încetinire asupra şi de alungire a timpului de diferenţiere, şi maturizare a keratinocitelor şi de activarea genelor care iniţiază şi controlează indicele mitotic.

hpv virus salbe

  • Hpv sintomi prurito
  • E foarte eficace împotriva abceselor și a altor leziuni ale pielii.

Acetilcolina, androgenii, estrogenii, prostaglandina F stimulează creşterea indicelui mitotic, în timp ce acest indice este diminuat de corticoizi, adrenalină, şi prostaglandina F. Timpul de reînnoire a epidermului turnoverul epidermic cuprinde timpul necesar desfăşurării unei epidermopoeze fiziologice, care variază între papilloma human şi 42 de zile.

În afara keratinocitelor hpv virus salbe mai conţine şi alte categorii de celule, cu hpv virus salbe speciale, morfologic având ca element comun prelungirile dendridice. După cum s-a menţionat mai sus n această grupă sunt incluse: melanocite epidermice, celulele Langherhans şi celulele Merkel.