Laryngeal papilloma papillomatosis


Human Papilloma Virus is known to be the most frequent cause of genital infections at sexually active women. The virus is transmitted mainly sexually but epidemiological and clinical data suggest sufficient evidence also for other laryngeal papilloma papillomatosis of transmission. Newborns can acquire the infection intrauterinely and perinatally or by horizontal ways of transmission.

We aimed to describe, by reviewing the literature, the damaging effect of HPV on pregnancy outcomes and the risk of the newborn to develop recurrent respiratory papillomatosis.

Also, we assessed the risk of HPV bivalent and quadrivalent vaccine in pregnancy and paediatric population.

laryngeal papilloma papillomatosis hpv vaccino prezzo

We selected articles published between and The main mode of transmission from mother to newborn occurs during pregnancy and at the time of delivery.

The virus can also be transmitted among the family members by close contact. There is insufficient data to conclude about the impact of Human Papilloma Virus on pregnancy and on the newborn, so for a relevant understanding more research for a long term and with an extended cohort is needed.

Papilomatoza laringiană. Tendinţe actuale în tratament

Virusul Papiloma Uman este cunoscut ca una dintre cele mai frecvente cauze de infecţii genitale la femeile active sexual. Virusul este transmis în principal pe cale sexuală, dar studii epidemiologice şi clinice sugerează suficiente dovezi şi pentru alte căi de transmitere a infecţiei.

cancer pulmonar scuamos tratament

Nou-născuţii pot dobândi infecţia intrauterin, perinatal sau pe cale de trans­mitere laryngeal papilloma papillomatosis papilloma papillomatosis. Ne-am propus să descriem, prin revizuirea literaturii, efectele HPV asupra sarcinii şi riscul nou-născutului de a dezvolta papilomatoză respiratorie recurentă. Totodată, am laryngeal papilloma papillomatosis riscul pe care vacinul HPV bivalent sau tetravalent îl induce asupra sarcinii şi populaţiei pediatrice.

Au fost selectate articolele publicate între anii şi Principalul mod de transmitere a infecţiei de la mamă la nou-născut este cel vertical, intrauterin şi perinatal. Virusul poate fi transmis şi pe cale orizontală, prin contact direct strâns cu membrii familiei care prezintă leziuni specifice.

Informaţiile sunt insuficiente pentru a stabili impactul pe care Virusul Papiloma Uman îl are asupra sarcinii şi nou-născutului. Astfel, pentru o înţelegere mai bună a patologiei pediatrice determinate de infecţia cu HPV sunt necesare studii efectuate pe termen lung, cu lot populaţional mai mare.

Cuvinte cheie Virusul Papiloma Uman transmitere perinatală papilomatoză respiratorie recurentă vaccinare HPV Infecţia cu Virusul Papiloma Uman HPV este considerată în pre­zent o problemă de sănătate publică, fiind cunoscută drept una dintre cauzele principale ale cancerului de col ute­­rin.

Incidenţa şi prevalenţa în creştere se datorează dez­vol­tării atât a mecanismelor de papillary urothelial carcinoma symptoms a HPV, cât şi a pro­gra­melor de screening destinate identificării persoanelor cu risc de a dezvolta leziuni maligne.

Virusul Papiloma Uman este un virus ADN, lipsit de an­velopă, care aparţine familiei taxonomice Papillomaviridae, laryngeal papilloma papillomatosis cunoscute în prezent peste de tulpini virale, dintre care aproximativ 40 afectează regiunea anogenitală.

hpv impfung paul ehrlich institut hpv dna test for cervical cancer screening

Virusul este transmis mai ales pe cale sexuală, având tro­pism în special pentru celulele epiteliale de la nivel cutanat şi mucos, inducând leziuni proliferative benigne, de tipul condiloamelor anogenitale sau papilomatozei laringiene. În general, infecţia este întâlnită la femeile de vârstă tânără, active sexual.

Virusul Papiloma Uman − implicaţii neonatale

În cazul organismelor imunocompetente, se observă rezoluţia spontană a infecţiei, durata medie fiind între 12 şi 24 de luni. Totuşi, există un procent redus de cazuri care progresează către leziuni maligne.

laryngeal papilloma papillomatosis papillomavirus humain langue

În ultimii ani au fost studiate şi alte căi de transmitere a infecţiei, deoarece s-au descoperit leziuni cauzate de HPV şi la copii sau adolescenţi, care nu erau activi sexual la momentul diagnosticului, după ce au fost excluse posibilităţile de abuz sexual 1. Transmiterea verticală În sarcină, din cauza modificărilor care se produc, organismul matern se află într-un stadiu de imunosupresie fiziologică, fiind mai predispus la a contracta infecţii 1. Astfel, principala cale de transmitere a HPV este transmiterea verticală, de la mamă la făt sau nou-născut, în timpul sarcinii, prenatal, şi laryngeal papilloma papillomatosis momentul naşterii, perinatal, ipoteză susţinută de faptul că tipurile virale identificate la mamă au fost aceleaşi cu cele identificate la nou-născut 1.

Transmiterea prenatală intrauterină.

Este cunoscută transmiterea HPV pe cale ascendentă, de la nivelul tractului genital matern spre făt, prin microleziuni prezente la nivelul membranelor sau prin sânge de la nivel placentar. Transmiterea perinatală face referire la contaminarea în momentul naşterii pe cale vaginală, cancer de pancreas histologia nou-născutul intră în contact direct cu celulele materne infectate de la nivelul colului şi al vaginului sau prin operaţie cezariană cu membrane rupte 1.

S-a laryngeal papilloma papillomatosis că prevalenţa HPV în laptele matern este mai ridicată laryngeal papilloma papillomatosis cât ne îndepărtăm de momentul naşterii. Cel mai frecvent tip viral a fost HPV 16 3. Studii ulterioare în acest sens sunt necesare deoarece nu s-au găsit corelaţii între tipul de HPV din lapte şi cel identificat la nivelul mucoasei orale a nou-născutului 1. De asemenea, ar trebui luate în considerare detalii legate de durata de alăptare şi de modul de administrare a laptelui matern 3.

Transmiterea orizontală Nou-născuţii pot fi infectaţi prin contactul direct strâns cu membrii familiei, adulţii cu leziuni de tip vegetaţie la nivelul mâinilor putând transmite virusul în momentul schimbării scutecelor şi la toaleta zonei anogenitale.

Infecţia orofaringiană cu HPV are rol important în transmiterea orizontală a virusului între membrii unei familii şi poate explica prezenţa virusului la copiii cu mame HPV negative; virusul persistă laryngeal papilloma papillomatosis perioadă mai lungă la nivelul cavităţii bucale comparativ cu zona genitală, tulpinile virale implicate fiind în general cele cu risc scăzut, tipurile 6 şi A fost descrisă şi contractarea infecţiei prin intermediul obiectelor contaminate, însă această cale de transmitere este mai rar întâlnită la nou-născuţi.

Virusul Papiloma Uman − implicaţii neonatale

Un studiu a demonstrat că transmiterea materno-fetală pe cale orizontală în primele luni postnatal este mai importantă decât transmiterea intrauterină 4. La nou-născut, infecţia este descrisă la nivel genital, oral, cutanat sau chiar la nivel conjunctival 2. Totuşi, nu este cunoscută în prezent prevalenţa leziunilor anogenitale la pacienţii de vârstă pediatrică. Perioada de incubaţie nu a fost până în prezent stu­diată.

Este important de stabilit, atunci când este cazul, cât timp persistă infecţia genitală, unele studii demonstrând că prezenţa ADN-ului viral identificat la nou-născut a fost persistentă până la vârsta de 2 ani, dar alte studii contrazic această afirmaţie 1,4.

Odată ce a fost demonstrată transmiterea HPV la nou-născut, este laryngeal papilloma papillomatosis de evidenţiat efectele pe care le are asupra acestuia. Una dintre consecinţele infecţiei este dezvoltarea papilomatozei respiratorii recurente. Aceasta este o afecţiune benignă, rară, fiind determinată cel mai frecvent de tipurile virale cu risc scăzut 6 şi 11, pacienţii infectaţi cu HPV 11 dezvoltând forme mai agresive ale papiloma en ingles es. Transmiterea se face cel mai des în timpul naşterii spontane, fiind descris ca mecanismul clasic de contractare a infecţiei 5.

Cel mai frecvent se manifestă la nivel laringian, dar se poate manifesta oriunde la nivelul tractului respirator, de la nivel faringian, arbore laryngeal papilloma papillomatosis, până la parenchimul pulmonar. Boala poate evolua cu regresie spontană sau poate progresa, mai ales la grupa de pacienţi aflaţi sub tratament imunosupresor. Laryngeal papilloma papillomatosis că virusul îşi transformă caracterul în unul agresiv, ducând la obstrucţia completă a căilor respiratorii, fiind necesare intervenţii chirurgicale repetate, chiar şi traheostomie pentru menţinerea deschisă a căilor respiratorii.

S-a observat că, pentru forma juvenilă a bolii, evoluţia este mult mai agresivă, cu leziuni multiple şi o frecvenţă crescută a recurenţelor 6mai ales dacă aceasta se manifestă precoce 5,6. Unul dintre factorii de risc principali pentru nou-născut este prezenţa leziunilor materne cu localizare anogenitală pe parcursul sarcinii.

Laryngeal papilloma papillomatosis lângă aspectul exofitic au mai fost descrise şi formele sesile sau pedunculate, cu afectare laringiană, mai ales la nivelul corzilor vocale, dar şi subglotic 6. S-a observat că afectarea laringiană subglotică este considerată factor de risc pentru traheostomie 5. Boala are manifestări clinice variate, la copii fiind descrisă triada formată din dispnee progresivă, răguşeală şi stridor, dar mai pot fi prezente tusea şi wheezingul.

Din cauza acestei variabilităţi simptomatice, patologia este frecvent confundată cu laringită, bronşită sau astm, ceea ce întârzie diagnosticul final, ducând la lipsa răspunsului la tratament şi agravarea progresivă a simptomatologiei.

Durata medie de la apariţia simptomatologiei până la definitivarea diagnosticului final este cuprinsă între 1 şi 8 ani 6. S-a observat, într-un studiu recent, că numărul procedurilor medicale necesare pentru a controla boala este cu atât mai mare, cu cât diagnosticul este stabilit mai tardiv 5.

De elecţie pentru a pune diagnosticul este examenul computer tomograf figura 1. Figura 1.

  • Renal cancer vena cava
  • Toxine b du cholera
  • IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh: Papilomatoza laringiană. tendinţe actuale în tratament

Pacient în vârstă de 6 ani cu papilomatoză respiratorie recurentă. În ceea laryngeal papilloma papillomatosis priveşte afectarea mai extinsă a parenchimului pulmonar, se pot decela leziuni nodulare solide sau polipoide, cu localizare centrală şi cu tendinţă la confluare. Confirmarea diagnostică este realizată prin intermediul examenului laringoscopic sau bronhoscopic cu fibră optică figura 2. Bronhoscopia este cea mai bună metodă deoarece pune diagnosticul prin vizualizarea leziunilor şi a modificărilor de mucoasă induse de acestea, dar permite şi realizarea biopsiei, precum şi anumite tehnici terapeutice.

Figura 2.

es cancer el papiloma humano wart a virus

Figura 3. Exemplu tipic de papilomatoză respiratorie recurentă, efectele HPV incluzând: hiperplazia celulelor bazale, nucleomegalie şi celule diskeratozice 7 În prezent, singurul tratament curativ rămâne cel chirurgical, de excizie a formaţiunilor papilomatoase. Deoarece în continuare rămân multe complicaţii asociate actului chirurgical, precum stenoze laringiene severe, fistule traheo-esofagiene sau laryngeal papilloma papillomatosis laringiene, se încearcă o conversie rapidă către microchirurgie laringiană cu microdebridări, pentru prezervarea cât mai largă a epiteliului şi, astfel, reducerea numărului de intervenţii.

Human Papilloma Virus – neonatal involvement

Recurenţa este prezentă din cauza persistenţei genomului viral în ţesutul adiacent leziunii, la cancer na faringe quais os sintomas căruia nu au avut loc procesele de hiperproliferare şi care, în consecinţă, nu se distinge de cel normal, fiind practic un rezervor viral 5,6.

Pentru prevenţia dezvoltării bolii este recomandată în prezent vaccinarea, însă laryngeal papilloma papillomatosis moment nu este luată în considerare vaccinarea de rutină în cazul nou-născuţilor 6. În ultimii ani, un alt subiect controversat care are la bază laryngeal papilloma papillomatosis HPV îl reprezintă rolul acesteia ca factor de risc în sarcină şi efectele adverse asupra sarcinii.

Este bine cunoscut faptul că unele dintre cele mai frecvente complicaţii care pot să apară în sarcină sunt avortul spontan şi naşterea înainte de termen 8. Fiziopatologic, agentul patogen ajunge la nivelul laryngeal papilloma papillomatosis coriodecidual, unde stimulează local producţia de citokine proinflamatorii, care vor laryngeal papilloma papillomatosis eliberarea de prostaglandine. Acestea din urmă contribuie la stimularea contracţiilor uterine, ducând la naştere spontană înainte de termen În sarcină, modificările laryngeal papilloma papillomatosis care apar, inclusiv creşterea nivelului de hormoni steroizi, determină modificări imune care implică dezvoltarea toleranţei fetale, dar în acelaşi timp şi o capacitate mai redusă de a elimina infecţiile.

Acesta ar fi motivul pentru care infecţia HPV persistă pe durata sarcinii, pentru a regresa imediat după naştere, în cele mai multe cazuri 9. Într-un studiu recent au fost analizate probe de ţesut placentar obţinute în urma naşterilor la termen, a naşterilor spontane premature, avorturilor spontane şi avorturilor programate, iar HPV a fost identificat la nivelul celulelor trofoblastice, dar şi la nivelul celulelor Hofbauer, care laryngeal papilloma papillomatosis considerate macrofagele placentare, cu influenţă precoce asupra dezvoltării sarcinii.

Rezultatele au arătat că nu există diferenţe semnificative între prezenţa HPV în cazul sarcinilor normale faţă de sarcinile cu risc. Astfel, s-a considerat că, deşi probele obţinute de la nivel placentar au fost pozitive pentru HPV, acest lucru nu reprezintă un factor de risc pentru naşterile premature sau avorturile spontane.

HPV se poate replica la nivelul celulelor trofoblastice şi modifică astfel implantarea acestora la nivel endometrial sau inhibă formarea blastocistului 9. Sunt necesare studii ulterioare pentru a observa efectul pe care-l au aceste celule asupra HPV 8. Ulterior, s-a evidenţiat că femeile care au născut spontan şi înainte de termen erau pozitive pentru HPV, tulpini cu risc înalt, de tipul HPV 18, în comparaţie cu femeile care au născut la termen Prezenţa HPV în sarcină influenţează ruperea prematură a membranelor şi determină o naştere înainte de laryngeal papilloma papillomatosis care se asociază cu efecte adverse asupra nou-născutului, precum septicemie neonatală, sindrom funcţional respirator şi greutate mică la naştere Au fost comparate prezenţa infecţiei HPV şi riscul de prematuritate şi hipertensiune arterială indusă de sarcină şi nu s-a evidenţiat o diferenţă statistică între grupul HPV-pozitiv şi cel HPV-negativ, concluzia fiind că virusul laryngeal papilloma papillomatosis are efecte adverse asupra sarcinii Aceste rezultate sunt în concordanţă sau în con­tra­dic­ţie cu multe dintre studiile anterioare, ceea ce sugerează că sunt laryngeal papilloma papillomatosis alte studii efectuate pe cohorte de paciente mai mari, care să laryngeal papilloma papillomatosis definitiva concluzii clare.

Se ia în continuare în considerare ideea conform căreia vaccinarea împotriva HPV are efecte benefice asupra sarcinii, deoarece scade riscul şi incidenţa leziunilor maligne la nivelul colului cervical şi astfel se reduc intervenţiile la acest nivel, micşorând riscul de naştere înainte de termen 9. Există multiple controverse legate de efectele pe care ajunge să le aibă vaccinarea HPV asupra sarcinii şi cum influenţează sănătatea fetală.

Cazurile descrise ale femeilor vaccinate în primul trimestru al sarcinilor nediagnosticate cu HPV şi lipsa informaţiilor de specialitate care să ateste siguranţa în acest sens au dus la efectuarea unui studiu care compară cele două grupuri: expuse vaccinării şi neexpuse.

Efectele adverse studiate au fost naşterile premature, dimensiunea mică pentru vârsta de gestaţie, greutatea mică la naştere, avortul spontan şi naşterea unui făt mort. În urma finalizării studiului s-a observat că nu există un risc fetal mai crescut în laryngeal papilloma papillomatosis cu vaccinare faţă de cazurile nevaccinate.

Dintre efectele studiate în cazul gravidelor vaccinate, cel mai frecvent întâlnit a fost greutatea mică la naştere Totuşi, studiile sunt insuficiente pentru a definitiva o concluzie Evaluarea nou-născutului la risc În cazul existenţei unei suspiciuni cu privire la transmiterea infecţiei la nou-născut, se poate lua în considerare următorul algoritm: Stabilirea vârstei la care au fost evidenţiate leziunile, dacă există biliary papillomatosis mri asociată de exemplu, semne de infecţie respiratorie şi istoricul familial de exemplu, prezenţa leziunilor la alţi membri ai familiei.

Identificarea papillomavirus gland homme de transmitere a infecţiei. Examenul obiectiv, cu accent asupra conjunctivei, cavităţii bucale, laringelui, zonei genitale laryngeal papilloma papillomatosis anale.

Diagnosticul diferenţial se face cel mai frecvent cu Molluscum contagiosum sau condylomata lata, leziune întâlnită în sifilis. În ceea ce priveşte tratamentul, nu există suficiente studii clinice randomizate efectuate la grupa de vârstă pediatrică, dar în principal se ia în considerare regresia spontană, care este cea mai frecventă.

Tratamentul este dificil şi există numeroase recurenţe descrise, astfel încât recomandările sunt limitate laryngeal papilloma papillomatosis cazuri cu simptomatologie semnificativă.

Pentru copii, cel mai frecvent utilizate metode sunt laser-terapia şi cea prin diatermie, amândouă realizate sub control anestezic. Se recomandă urmărirea periodică a pacienţilor la intervale de luni pentru a monitoriza în special apariţia recăderilor 4. Concluzii Marea heterogenitate a efectelor pe care HPV le are asupra sarcinii şi a nou-născutului face necesară efectuarea unor studii cu un grad cât mai scăzut de variabilitate a metodelor de detecţie a infecţiei şi cu un lot populaţional mai crescut.

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests. Possible non-sexual modes of transmission of human papilloma virus. J Obstet Gynaecol Res.