Metodo ruffini e papilloma virus


Popa, Bibliogr. ISBN I. Mitu, Florin coord. Referenți științifici: Prof. Ion I. Universităţii nr.

Propedeutica-maladiilor

Popa" Ia şi. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmis ă prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, f ără permisiunea scris ă din partea autor ilor sau a editurii. Popa" Iaşi str. Universit ăţii nr. Florin Mitu Dr.

Magda Mitu Asist. Robert Negru Asist. Clementina Cojocaru Asist. Maura Felea Metodo ruffini e papilloma virus. Corina Macahon Prep. Dragoș Ilisei Prep. Mitu, Clementina Cojocaru Definirea termenilor Examenul clinic obiectiv Foaia de observaţie clinică Mitu, D.

Xiuang! WWX.Net SWS://italymilan.accountant/Germany-Berlin ...

Modificări oculare Modificări ale nasului Modificări ale urechilor Modificări ale buzelor Statura înălţimea Tipul constituţional Definirea stării de nutriţie Metodo ruffini e papilloma virus nutriţionale Mitu, Maura Felea Examenul tegumentelor şi mucoaselor Modificările dinţilor Examenul părului Inflamaţia ţesuturilor moi Semiologia ţesutului adipos Semiologia deshidratării Mitu, Maria Leon Principalele simptome determinate de patologia sistemului muscular.

Examenul clinic obiectiv al sistemului muscular Mişcările involuntare Formaţiunile musculare Mitu, Magda Mitu, Corina Macahon Examenul fizic Semiologia umărului Semiologia cotului Semiologia pumnului şi mâinii Semiologia articulaţiei şoldului Semiologia articulaţiei genunchiului Semiologia gleznei şi piciorului Semiologia coloanei vertebrale Echilibrul static Mișcările involuntare Nervii cranieni Paraliziile nervilor periferici Examenul lichidului cefalorahidian LCR Sindromul meningean Metodo ruffini e papilloma virus, R.

Anamneza pacientului cu tulburări psihiatrice Evaluarea statusului mental al pacientului Principalele sindroame clinice psihiatrice Tulburări ale stării de conştienţă. Această disciplină cu un pronunţat caracter didactic are ca finalitate recunoaşterea şi interpretarea adecvată a metodo ruffini e papilloma virus de informaţii clinice semne şi simptome pe care le aduce cu sine fiecare pacient.

Această definiţie include noţiunile principale cu care operează semiologia medicală. Simptomul este o manifestare a unei stări patologice resimţită şi relatată subiectiv de către pacient, cum sunt, de exemplu: durerea, grea ţa, palpitaţiile, vertijul.

Uneori simptomele sunt provocate de către medic, în scop diagnostic - apariţia durerii la palparea fundusului veziculei biliare în colecistita acută manevra Murphy. Analiza calitativă şi mai ales cantitativă a simptomelor este dificilă, deoarece exprimarea lor este dependentă de capacitatea bolnavului de a le percepe, descrie şi interpreta, de experienţele anterioare ale acestuia dar şi de abilitatea medicului de a asculta, observa şi interpreta; în unele cazuri există elemente obiective ajutătoare: agitaţie psihomotorie, poziţii antalgice, facies suferind în cazul durerii intense, modificări ale dinamicii toracelui în cazul dispneei senzaţia de lipsă de aer etc.

Simptomele pot fi pur subiective, adică nu pot fi cuantificate de exemplu, durerea sau au și o componentă obiectivă, ce poate fi eviden țiată de exemplu, dispneea.

Semiologie medicală generală 9 Introducere în semiologia medicală Semnul clinic este manifestarea obiectivă şi reproductibilă a unei boli pe care o pot constata mai mulţi observatori anturajul pacientului, medici şi care ajută la definirea şi recunoaşterea unei boli; exemple de semne clinice sunt icterul, hepatomegalia, exoftalmia protruzia globilor ocularisteluţele vasculare.

În categoria semnelor pot fi incluse şi manifestările provocate intenţionat de către examinator, în scop diagnostic: masajul sinusului carotidian are ca rezultat întreruperea unei tahiaritmii sau bradicardizarea pacientului, semnul valului identifică prezenţa lichidului liber intraperitoneal ascitaanteflexia limitată semnifică limitarea mobilităţii coloanei vertebrale semnul Schöber.

  • Xiuang! punctultau.ro SWS://punctultau.rotant/Germany-Berlin - PDF Free Download
  • Semiologie medicala Florin Mitu sem 1 - PDF Free Download
  • Не было ни страха, ни ощущения своей значимости - исчезло .

Metodo ruffini e papilloma virus detectarea semnelor clinice medicul trebuie să se folosească de simţurile sale văz, auz, simţ tactil, miros şi de câteva instrumente simple stetoscop, centimetru, ciocan de reflexeexperienţa reprezentând un atu important. Spre deosebire de simptome, semnele clinice pot fi cuantificate într-o oarecare măsură cantitatea de ascită şi hepatomegalia pot fi aproximate clinic, distensia venelor jugulare recunoaşte trei grade de severitate, icterul are papillomavirus apres operation diferită de la un pacient la altul.

Semnele de laborator reprezintă determinări cantitative, exprimate numeric, ale unor parametri sangvini, urinari, umorali; aceste valori sunt supuse erorii metodei de determinare şi aparaturii, necesitând o interpretare flexibilă, în context clinic.

Exemple: sindrom edematos, sindrom icteric, sindrom ascitic, sindrom hipertensiv; alte exemple de sindroame - asocierea poliartritei reumatoide cu splenomegalie, leucopenie, pigmentarea tegumentelor picioarelor constituie sindromul Felty.

Semnele, simptomele, manevrele de provocare şi sindroamele pot avea denumiri comune semnul valului, semnul adductorilor, sindromul de ţă sau nume proprii semnul Babinski, cefaleea Horton, manevra abstinen Lasègue, semnul Cullen, sindromul Claude Bernard-Horner intrate în limbajul metodo ruffini e papilloma virus comun. Identificarea, evaluarea şi interpretarea simptomelor şi semnelor clinice au ca finalitate încadrarea pacientului într-un sistem anterior cunoscut, adică elaborarea unui diagnostic.

Prin definiţie, diagnosticul gr. Această analiză complexă este denumită diagnostic diferenţial şi are la bază stăpânirea temeinică a semiologiei medicale. Diagnosticul înseamnă identificarea şi clasificarea suferinţei bolnavului.

Nu arareori în practica medicală sunt întâlnite erori metodo ruffini e papilloma virus diagnostic, care au mai multe cauze, metodo ruffini e papilloma virus de medic sau de bolnav. Volumul de cunoştinţe este în permanentă creştere, de aceea medicul trebuie să fie la curent cu noutăţile în domeniu. Exemple: considerarea bolii celei mai frecvente ca fiind cea pe care o are pacientul; absolutizarea unor date de laborator insuficient standardizate; emiterea unor ipoteze de diagnostic înainte de a examina pacientul.

Cauzele mai frecvente care depind de pacient sunt: furnizare de date false, inexacte, incorecte, în mod voit pentru cancerul are simptome ob ţine anumite facilit ăţi Semiologie medicală generală 11 Introducere în semiologia medicală sau involuntar vârstnici, persoane f ără spirit de observa ţie sau afec ţiuni cu tablou necaracteristic, incomplet sau modificat de exemplu examinare în momentul de debut al bolii, coexisten ţa altor afec ţiuni care modific ă tabloul clinic.

Alte cauze de eroare ţin de relaţia defectuoasă medic — pacient, incapacitatea de comunicare reciprocă. Metodele de lucru ale medicului în parcurgerea etapelor anterioare formulării unui diagnostic pozitiv sunt anamneza şi examenul clinic obiectiv.

Definiție, obiective, reguli metodo ruffini e papilloma virus Anamneza gr. Anamneza este prima etapă, obligatorie, în relaţia medic — pacient; printr-o practică îndelungată, fiecare doctor îşi elaborează un sistem propriu, aplicabil în majoritatea situaţiilor. Aceasta necesită respectarea unor reguli de ordin general, fără a pierde din vedere faptul că fiecare bolnav trebuie privit individualizat; la sfârşitul unei anamneze riguroase putem avea un diagnostic prezumtiv corect într-un mare număr de cazuri.

Odată respectate condiţiile generale de desfăşurare, tehnica anamnezei constă în abilitatea de a permite pacientului să vorbească liber şi de a răspunde la întrebări, în timp ce medicul păstrează controlul discuţiei. Întrebările trebuie formulate atent, într-un limbaj adaptat nivelului de înţelegere şi de educaţie al fiecărui pacient, astfel încât să se extragă informaţii utile.

Maculele hemodinamice se produc prin congestie vasculară locală, mai mult sau mai puţin persistentă, dar reversibilă. Ca rezultat, acestea dispar la presiune digitopresiune, vitropresiune şi reapar după înlătura- rea acesteia. În această categorie se includ eritemul activ şi eritemul pasiv cianoza. Eritemul se prezintă sub formă de pete eritematoase, cu variate tente de la roz la roşu, produse în urma unei congestii active vasodilataţie a capilarelor şi arteriolelor din plexul subpapilar. În majoritatea cazurilor, indică un proces inflamator.

Atunci când descrierea liberă a pacientului nu este de ajutor, acesta va fi întrerupt cu tact şi se vor formula întrebări ţintite, conform planului pe care medicul l-a schiţat mental. Planul de desfăşurare a anamnezei trebuie să urmeze câteva puncte clar definite Tabelul 1. Datele de identificare şi sociale ale pacientului 2. Motivele prezentării la medic consultaţie sau motivele internării spital 3. Istoricul bolii prezente 4. Antecedentele pacientului 5.

Istoricul socio-profesional şi stilul de viaţă condiţii de viaţă şi muncă 6. Trecerea în revistă a sistemelor şi aparatelor Observaţii Nume complet, data şi locul naşterii, sex, domiciliu actual, status marital, status socioprofesional salariat, casnic, pensionar, asistat social etc. Date de identificare ale pacientului Datele de identificare şi sociale ale pacientului se obţin de obicei anterior anamnezei propriu-zise, pe baza unor documente buletin de identitate, certificat dedomiciliu, naştere, adeverin preliminare vârstă, sex, profesie ţănedepotsalariat oferi şi etc.

Vârsta bolnavului ne oferă posibilitatea orientării asupra unui anumit tip de patologie: populaţia pediatrică este mai frecvent afectată de boli infecto-contagioase metodo ruffini e papilloma virus eruptive, boală diareică acută, hepatită virală A, metodo ruffini e papilloma virus respiratoriila adulţii cu factori de risc cardiometabolic încep să se manifeste consecinţele acestora diabet zaharat tip 2, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, arteriopatieaceeaşi patologie fiind progresiv agravată la vârstnic insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale ; tot la bătrâni se înregistrează o frecvenţă mai mare a neoplaziilor şi a patologiei degenera14 Florin Mitu Introducere în semiologia medicală tive osteoarticulare osteoporoză, boală artrozică.

Trebuie menţionat că vârsta poate metodo ruffini e papilloma virus şi un element de excludere sau de suspicionare a unei anumite boli: hemofilia, diabetul zaharat tip 1 debutează în copilărie sau adolescenţă, în timp ce arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare sau bronhopneumopatia cronică obstructivă BPOC se întâlnesc la adulţii de vârstă medie sau la vârstnici.

Legat de vârstă trebuie prezumat că, în timp ce la adolescenţi şi adulţii tineri ne confruntăm cu o singură boală la un moment dat, la bătrân există aproape întotdeauna comorbidităţi care se întrepătrund şi se influenţează reciproc.

Sexul unei persoane îi conferă o predispoziţie pentru anumite boli: bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi de cordul pulmonar cronic, ulcerul duodenal complicat cu perforaţie inverted papilloma cell carcinoma hemoragie, leucemia limfatică cronică, gută iar femeile se îmbolnăvesc mai des de tireopatii boală Basedowinfecţii ale tractului urinar, tromboflebită, litiază biliară, osteoporoză.

  1. Странно, что она чувствует нервозность в такой знакомой ей обстановке.

  2. Ein Ring! - повторил Беккер, но дверь закрылась перед его носом.

  3. Никаких ограничений - только свободная информация.

  4. Cancer sarcoma de kaposi

Există şi afecţiuni particulare fiecărui sex, ţinând de sfera genitală şi metodo ruffini e papilloma virus perioada reproductivă, patologia sexului feminin fiind puternic influenţată de statusul hormonal bolile legate de procesul aterosclerotic apar mai tardiv, postmenopausal, la sexul feminin, cu excepţia diabeticelor, care au un risc similar cu bărbaţii. Domiciliul trebuie cunoscut datorită metodo ruffini e papilloma virus unor regiuni geografice cu incidenţă crescută a unor boli: guşa prin carenţă de iod în unele zone din Moldova, malaria şi anemiile hemolitice în bazinul Mediteranei, parazitoze tropicale în unele ţări africane.

Profesia influenţează apariţia unor maladii; există boli determinate de expunere la noxe de la locul de munc ă, precum silicoza — afectare pulmonară determinată de inhalare de pulberi de siliciu la mineri, pietrari; saturnismul — intoxicaţia cu plumb la lucrătorii din tipografii; antracoza — industria cărbunelui. Expunerea cronică la radiaţii, prezentă la personalul din laboratoarele radiologie, predispune la apariţia cancerelor sau leucemiei.

Munca şi rece favorizează bolile reumatismale, bronşitele. Atunci când bolnavul are o simptomatologie polimorfă trebuie încercată ierarhizarea pe baza severităţii, fiind consemnate doar cele mai importante simptome majore. În practică există şi situaţii când pacientul se Semiologie medicală generală 15 Introducere în semiologia medicală prezintă pentru un control de rutină sau pentru obţinerea unui certificat medical, nefiind prezent nici un simptom.

Istoricul bolii Reprezintă partea cea mai dificil ă şi cea mai importantă a anamnezei, care trebuie să ofere sintetic descrierea suferinţei pacientului, de la debut până la momentul prezentării la medic. În formularea istoricului este obligatorie obţinerea anumitor informaţii, detaliate aggressive cancer timeline rândurile următoare. Modalitatea de debut a bolii poate fi de tip acut bruscca în cazul disecţiei de aortă, emboliei pulmonare, debut insidios lent, progresiv cum se înregistrează în insuficienţa cardiacă, arteriopatia obliterantă a membrelor sau un debut inaparent nu poate fi localizat temporalîn cazul diabetului zaharat tip 2, al unor hepatopatii cronice.

Сквозь туман она увидела Стратмора, который стоял внизу, на платформе. Прислонившись к перилам, он вглядывался в грохочущее нутро шахты «ТРАНСТЕКСТА». - Коммандер! - позвала Сьюзан. Ответа не последовало. Сьюзан спустилась по лестнице на несколько ступенек.

Detalierea simptomelor pacientului trebuie să respecte elementele clasice de caracterizare a acestora. Localizarea şi iradierea, traducând sub forma regiunilor anatomotopografice indicaţiile pacientului rugăm pacientul să indice cu mâna zona de localizare şi de iradiere a simptomului : durere epigastric ă, junghi subscapular drept etc; trebuie menţionat că proiecţia cutanată a durerii într-o anumită zonă nu corespunde în mod necesar organului sau structurii anatomice subiacente — o durere epigastric ă nu aparţine întotdeauna unei afecţiuni gastrice, o durere interscapulovertebrală poate semnifica o criză anginoasă şi exemplele sunt numeroase.

Reperele temporale ale simptomelor se obţin printr-un set de întrebări ţintite: când au debutat în urmă cu o oră, cu o lună, la începutul unei boli cronice, în evoluţie sau nu se poate preciza momentul exact al apariţieicum au debutat brusc, insidioscum au evoluat în metodo ruffini e papilloma virus agravare, ameliorare, dispariţie spontană sau după tratamentcât durează simptomele, cât de des apar permanente — dispneea sau cu caracter paroxistic — palpitaţiile, durerea anginoasă.

Fenomenele de însoţire sunt alte simptome sau manifest ări papillomavirus traitement chirurgical care acompaniază, preced sau succed unui anumit simptom criza poliurică după 16 Florin Mitu Introducere în semiologia medicală tahicardia paroxistică supraventriculară, transpiraţii reci în criza hipoglicemică, fenomenele premergătoare crizelor epileptice - aura.

Circumstanţele de apariţie a simptomelor descriu condylomata acuminata behandlung în care bolnavul a remarcat apariţia acestora: trepidaţiile mijloacelor de transport pot declanşa colica renală, un prânz copios, abundent în grăsimi şi alcool poate provoca pancreatită acută, un efort fizic susţinut precipită crizele anginoase, omiterea prizelor de insulină poate declanşa cetoacidoză la un diabetic de tip 1.

Factorii agravanţi sunt reprezentaţi de manevre, acţiuni sau medicaţie care accentuează simptomele iar factorii de ameliorare pot fi atitudini antalgice, medicaţie sau gesturi care ameliorează simptomele exemple: tableta metodo ruffini e papilloma virus nitroglicerină sublingual calmează durerea anginoasă, poziţia şezândă sau ortostatismul ameliorează dispneea paroxistică, lumina accentuează migrena, artralgiile de tip inflamator se accentuează nocturn etc. Identificarea sistemelor şi organelor de la care provin metodo ruffini e papilloma virus şi a cauzelor nu este întotdeauna posibilă în timpul anamnezei, uneori fiind rezultatul final al efortului diagnostic; unele simptome sunt o modalitate de prezentare pentru boli foarte diferite durerea retrosternală este caracteristică crizei anginoase dar apare şi în patologia esofagiană, în pericarditele acute.

Obţinerea informaţiilor despre orice complicaţie care rezultă din boala primară vizează schimbarea caracterelor unor simptome mai vechi sau apariţia unor simptome şi semne clinice noi — accentuarea dispneei, creşterea frecvenţei şi duratei crizelor anginoase, diminuarea diurezei, apariţia febrei, scăderea ponderală de dată recentă etc.

Trebuie cunoscute tratamentele anterioare urmate de bolnav, cu rezultatele lor şi eventualele reacţii adverse, informaţii care sunt recomandabil de extras din documente medicale reţete, scheme terapeutice, scrisori medicale ; pacientul nu poate frecvent preciza corect oxiuros albendazol 200 mg medicamentelor şi dozelor administrate.

Semiologie medicala Florin Mitu sem 1

În concluzie, istoricul bolii trebuie să redea într-o formă concisă, cronologic, principalele date asupra bolii pacientului disponibile la momentul anamnezei. O misiune dificilă este formularea istoricului bolii la pacienţii vârstnici, cu multiple comorbidităţi care se influenţează reciproc, necesitând o selecţie riguroasă a celor mai semnificative date pentru tabloul actual al bolii.

Semiologie medicală generală Introducere în semiologia medicală 1. Antecedentele familiale şi personale Antecedentele pacientului pot fi separate în antecedente familiale heredocolateraleantecedente personale fiziologice la femei şi antecedentele personale patologice; aceste informaţii ajută la completarea istoriei medicale a bolnavului şi uneori oferă date legate direct de afec ţiunea actuală. Antecedentele familiale trebuie să consemneze acele afecţiuni care au agregare familială, pe baze genetice cancerul şi polipoza de colon, neoplasmul mamar, rinichiul polichistic, hemofiliaprin obiceiuri comune de viaţă obezitatea sau prin contagiune intrafamilial ă tuberculoza pulmonară, hepatitele virale, parazitozele.

Antecedentele personale fiziologice reflectă creşterea şi maturarea normală, având o importanţă particulară la sexul feminin. Principalele date care trebuie obţinute sunt prezentate în tabelul 1. Ciclul menstrual 2. Sarcinile şi avorturile 18 Date semnificative - Vârsta primei menstruaţii menarha - Vârsta ultimei menstruaţii climax, metodo ruffini e papilloma virus - Caracterele ciclului menstrual frecvenţă, cantitate, simptome asociate - Probleme de fertilitate - Număr de sarcini - Evoluţia sarcinilor - Numărul de avorturi la cerere sau spontane Modificări patologice - Absenţa metodo ruffini e papilloma virus amenoree - Tulburări funcţionale şi vegetative asociate menopauzei - Modificarea frecvenţei ciclurilor menstruaţie rară — bradimenoree, spaniomenoree, menstruaţii frecvente - tahimenoree - Modificări cantitative metodo ruffini e papilloma virus fluxului menstrual flux redus — hipomenoree, flux abundent - hipermenoree - Menoragia menstruaţie cu durată mai mare de 10 zile - Metroragia sângerare abundentă, aciclică, neregulată, în HTA severă, fibrom uterin - Sterilitate primară nici o sarcină sau secundară - HTA de sarcină, diabet gestaţional, eclampsie - Sarcini oprite în evoluţie Florin Mitu Introducere în semiologia medicală Parametri 3.

Propedeutica-maladiilor

Naşterile Date semnificative Modificări patologice - Numărul de naşteri - Complicaţii locale, hemoragice, - Naştere naturală sau prin histerectomie de necesitate operaţie cezariană - Complicaţii legate de anestezie - Complicaţii intra şi postpartum 4.

Trebuie incluse în această secţiune alergiile, bolile copilăriei, bolile vârstei adulte din categoria bolilor medicale, obstetricale metodo ruffini e papilloma virus ginecologice, chirurgicale şi anestezice, psihiatricepatologia apărută tardiv boala Parkinson, demenţele.

Se pot trece în revistă şi practicile de screening medical testul Papanicolau pentru cancerul de col uterin, PSA pentru cancerul de prostată, mamografiiimunizările şi vaccinările efectuate importante în special la copii, în condiţiile unor călătorii în străinătate şi la populaţii cu risc. Profesia poate constitui o cauză directă sau favorizantă a unor boli denumite boli profesionale; minerii expuşi la pulberi anorganice sunt predispuşi la afecţiuni respiratorii cancer sarcoma de kaposi silicoză, antracozămuncitorii din industria utilizatoare de plumb vopsitorii, zeţari, producerea acumulatorilor fac saturnism intoxicaţie cu plumblucrătorii din ferme şi crescătorii de păsări sunt expuşi la risc pentru alveolitele alergice extrinseci.

Profesiile cu un regim crescut de stres medici, judecători predispun la boală ulceroasă, cardiopatie ischemică.