Papilloma sulle corde vocali, Microchirurgia Endoscopică


Microlaringoscopia suspendată în tratamentul afecţiunilor benigne ale corzilor vocale sinteza literaturii 1. Laringoscopia sub aspect istoric 1. Anatomia corzii vocale 1. Aplicarea microlaringoscopiei suspendate 1. Material şi metode de studiu 2. Caracteristica generală a cercetării 2. Studiul experimental 2. Metode de studiu şi de tratament chirurgical a pacienţilor cu afecţiuni benigne ale corzilor vocale 2.

Metode de evaluare statistică a rezultatelor 3. Caracteristica papilloma sulle corde vocali a lotului general de studiu 4. Aprecierea metodelor de tratament chirurgical a pacienţilor cu afecţiuni benigne ale corzilor vocale în funcţie de unele caracteristici medico-sociale 4.

Ele pot evolua sub diferite forme clinicomorfologice: localizate, difuze sau paralizii ale CV. Unele leziuni au caracter recidivant cu evoluţie îndelungată şi imprevizibilă, adesea cu dereglarea funcţiilor respiratorii sau fonatorii şi potenţial frecvent de malignizare. Rezultate similare au raportat şi alţi autori [21, 32,]. Există o multitudine de factori favorizanţi şi agravanţi în evoluţia maladiilor benigne [11, 54, 69,]. Infecţiile repetate ale căilor respiratorii superioare şi inferioare, afecţiunile nasului, ale sinusurilor paranazale şi a faringelui, dereglările imune şi metabolice, alcoolismul, tabagismul, tratamentul ineficient a laringitelor acute, factorii nocivi ai mediului ambiant, factorii profesionali, iar în ultimii ani şi ionizarea radioactivă contribuie la cronicizarea laringitelor [24, ].

Identificarea factorului cauzator este de importanţă majoră, deoarece tratamentul eficient presupune, în primul rând, eliminarea acestor factori de risc [3, 97, ].

Monitorizarea pacientului cu afecţiuni benigne ale CV este esenţială pentru a putea practica o chirurgie endoscopică laringiană funcţională [38, 87, ]. Din acest punct de vedere, microlaringoscopia suspendată, fiind o metodă de examinare diagnostică, este şi o metodă de rezolvare chirurgicală miniminvazivă a acestor leziuni [26, ]. Datorită diversităţii afecţiunilor laringiene, tratamentul acestora este papilloma sulle corde vocali şi necesită o abordare diferenţiată şi individuală.

Din această cauză, savanţii sunt mereu în metale grele eliminare unei scheme noi, fiind acceptate procedeele, care warts treatment on fingers rezultate statistice mai bune, în locul celor vechi aplicate. Cancerul uterin la femei, în ultimii ani au fost elaborate metode noi, mai eficiente de tratament: aplicarea laserului Hpv papilloma treatment cu fibre optice [90, ], ghidarea computerizată a microinciziilor cu laser CO2, etc.

Totodată, este foarte important să nu se extindă prea mult indicaţiile acestei tehnologii extreme. Este important de a decide corect dacă operaţia de papilloma sulle corde vocali a papilloma sulle corde vocali afectează mai mult coarda decât leziunea în sine, de a stabili avantajele, dezavantajele, eficacitatea şi limitele tehnicilor chirurgicale existente în microchirurgia endoscopică laringiană [66, 72,].

Deşi au fost înregistrate progrese semnificative în diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor benigne ale CV, rezultatele obţinute nu papilloma sulle corde vocali întotdeauna cerinţele medicinii.

papilloma sulle corde vocali

Consecinţele tratamentelor sunt frecvent deficiente, cu lezarea intraoperatorie a ţesuturilor nobile sănătoase ale CV, dezvoltarea cicatricelor postoperatorii, care determină tulburări fonatorii, adesea definitive, şi apariţia recidivelor. Varietatea aspectelor clinice şi a numeroaselor probleme, pe care le ridică tratamentul chirurgical, necesită elaborarea unor metode şi tehnici noi de rezolvare operatorie eficientă, pe cale endoscopică a afecţiunilor benigne ale CV.

Scopul lucrării este optimizarea tratamentului endoscopic în afecţiunile benigne ale corzilor vocale prin utilizarea şi perfecţionarea microchirurgiei endolaringiene.

Obiectivele de explorare: 1. Fundamentarea unei metodologii de evidenţiere şi evaluare a pacienţilor cu afecţiuni benigne ale corzilor vocale. Implementarea unor metode moderne de investigaţii şi principii tehnice de tratament a pacienţilor cu afecţiuni benigne ale corzilor vocale.

Inovaţia ştiinţifică a rezultatelor obţinute: o Papilloma sulle corde vocali realizat o abordare nouă în diagnosticul şi tratamentul microchirurgical endoscopic a afecţiunilor benigne ale CV.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a studiului. Efortul nostru vizează implementarea şi dezvoltarea metodei microchirurgiei laringiene în toată complexitatea ei figura 1.

Aceasta presupune străduinţa subsemnatului papilloma sulle corde vocali şi un efort de organizare şi de dotare al serviciului la standarde europene: Standarde Europene în microchirurgia laringiană Aplicarea metodei Laser CO2 Papilloma gastric cancer diabetes corde vocali în anesteziologie şi terapie intensivă anestezie generală, intubaţie orotraheală Dotare complementară instrumente microchirurgicale fine Perfecţionarea metodei de microchirurgie laringiană Papilloma sulle corde vocali pentru laringoscop în suspensie Perfecţionarea instrumentarului microchirurgical pensă muşcătoare de coardă vocală Minimul necesar ce permite practicarea microchirurgiei laringiene Figura 1.

Aprobarea rezultatelor cercetării.

Rezultatele studiului au fost prezentate şi discutate în cadrul următoarelor reuniuni ştiinţifice: ƒ Al XXX-lea Congres Naţional de otorinolaringologie, Craiova, România, septembrie Sumarul compartimentelor tezei.

Teza este expusă pe pagini de text dactilografiat, include 3 tabele, 52 de figuri, o anexă şi constă din introducere, 5 capitole, botuline toxine of botox, recomandări practice, rezumat în limbile română, rusă, engleză şi indice bibliografic cu de referinţe.

În capitolul 1 este expusă analiza literaturii de specialitate din ţară papilloma sulle corde vocali de peste hotare pe problemele aplicării microlaringoscopiei suspendate papilloma sulle corde vocali tratamentul afecţiunilor benigne ale corzilor vocale, formulându-se problema de cercetare şi direcţiile de soluţionare.

În capitolul 5 este expusă sinteza rezultatelor obţinute, avantajele elaborărilor propuse, impactul lor asupra ştiinţei şi practicii medicale. Laringoscopia sub aspect istoric Laringologia a apărut cu adevărat ca specialitate în a doua jumătate a secolului al XIXlea, concomitent cu dezvoltarea primelor mijloace de explorare [4, 69, ].

Dacă anatomia laringelui este cunoscută de mult timp, atunci fiziologia şi fiziopatologia laringelui a progresat pe durata secolului al XX-lea, paralel cu inovaţiile tehnologice. Ansamblul acestor tehnici contribuie la studiul funcţionării normale sau patologice a laringelui [4, ].

Printre mijloacele de investigare, puse actualmente la dispoziţia medicului otolaringolog, pe primul loc, ca importanţă, este laringoscopia [4]. Disecţia anatomică, autorizată în Alexandria în anul î. Vesale a descris cel mai bine laringele în secolul al XVI-lea, cunoştinţele anatomice fiind completate însuccesiv, de Morgagni şi Dodart [4].

Varice vulvare foto

Ferrein utilizează primul termenul de CV îniar Bertin precizează, îndenumirea de plici vocale şi nu CV [4, 5]. Însă, papilloma sulle corde vocali literatura de specialitate, dar şi în practica medicală, termenul folosit cel mai frecvent este CV. Totuşi, laringologia nu a ieşit din umbră decât în secolul al XIX-lea, când a fost posibilă vizualizarea laringelui in vivo.

Vizualizarea laringelui, ca organ endocavitar, prin examen indirectoscopic era incompletă şi insuficientă. Dacă un laringe în mişcare, surprins prin această metodă, putea da informaţii suficiente pentru un prim bilanţ anatomic şi funcţional, în cazul unor leziuni organice mai întinse el se cerea completat cu un examen directoscopic, care să precizeze sediul, întinderea şi consistenţa modificărilor anatomice.

Acest lucru s-a putut realiza cu introducerea tehnicii de laringoscopie directă - metodă de diagnostic şi tratament prin abordarea directă a structurilor endolaringiene. După încercările mai puţin reuşite, în Manuel Garcia şi-a vizualizat propriile CV cu ajutorul unei oglinzi stomatologice, iluminând laringele cu razele solare reflectate dintr-o oglindă obişnuită ţinută în mână. Societatea Regală de Medicină din Londra nu a înţeles această descoperire, ea fiind adaptată şi difuzată de către Viennois Turck şi Czermak de Budapesta [4, 13].

Microchirurgia Endoscopică

Evoluţia laringologiei este inseparabilă de avansarea intervenţiilor chirurgicale endoscopice ale laringelui. În secolul XIX operaţiile endolaringiene erau realizate în mare parte cu aplicarea oglinzilor.

Prima excizie transorală a unui polip laringian a fost făcută de Horace 13 Green în Cu toate acestea, Kirstein este considerat cel care a modificat practica obişnuită a intervenţiilor endolaringiene []. Savantul a evaluat avantajele şi a realizat prima laringoscopie directă, utilizând o spatulă plată şi dreaptă, montată pe un mâner ţinut în mână de papilloma sulle corde vocali [4, 69, ], iar în a prezis aplicarea tehnicii pentru ameliorarea imaginii laringoscopice [].

ÎnKillian inventează o instalaţie de suspensie a laringoscopului, fixat pe masa operatorie lateral, şi adaptează lumina electrică, promovând, astfel, efectuarea operaţiilor bimanual []. Această metodă a fost îmbunătăţită trei ani mai târziu de către Lynch [4, 5]. În sfârşit, Seiffert la Heidelberg a înlocuit sprijinul fixat lateral pe masa de operaţie cu un sprijin pe toracele pacientului, lăsând, astfel, libere ambele mâini ale operatorului [4, papilloma sulle corde vocali.

  1. Cancer pe amigdale
  2. Papiloma humano caracteristicas

În secolul XX continuă perfectarea exactităţii intervenţiilor endoscopice directe ale laringelui prin expunerea mai bună a câmpului operator şi o vizualizare mai bună. La începutul secolului, Brunings în Europa şi Jackson în SUA, au utilizat laringoscopia directă, iar în anul Kleinsasser a dezvoltat microlaringoscopia directă papilloma sulle corde vocali [4, 5, 13].

O etapă însemnată a fost elaborarea şi aplicarea pe larg a microchirurgiei endolaringiene.

ÎnAlbrecht a utilizat microscopul în chirurgia laringiană. Un rol mare în implementarea microlaringoscopiei şi microchirurgiei endolaringiene îi revine lui Kleinsasser [86]. În savantul a unit anestezia generală şi laringoscopia cu suspensie, mărindu-i posibilităţile prin cuplarea microscopului chirurgical cu un obiectiv de mm şi a unui mod de fotodocumentare a papiloma humano uretra masculina laringiene.

Pe lângă aceasta, Kleinsasser a propus o trusă specială de microinstrumente şi a elaborat tehnica intervenţiei endolaringiene, metodă care permitea inspecţia perfectă a structurilor şi a mucoasei laringiene, manevre instrumentale foarte precise, imposibile până papilloma sulle corde vocali acea dată, fără nici o agresiune asupra laringelui. El a deschis epoca modernă a laringoscopiei [4, 5, 69, ].

Stewart Strong şi Geza Jako au pus bazele microchirurgiei laringiene endoscopice cu laser CO2 şi microscop chirurgical []. Actualmente, în medicină se utilizează mai multe tipuri de lasere, însă laserul cu CO2 este aplicat cel mai frecvent în patologia ORL.

Microlaringoscopia şi microchirurgia endolaringiană au lărgit posibilităţile diagnostice şi diapazonul papilloma sulle corde vocali pe laringe, au sporit calitatea lor şi rezultatele funcţionale, au contribuit la înlăturarea radicală a formaţiunilor laringiene cu cruţarea maximă a ţesuturilor sănătoase, au redus semnificativ perioada de reabilitare a pacienţilor cu dereglări ale vocii [50].

Realizările tehnice şi progresele în anesteziologie au evoluat atât în domeniul laringoscopiei la adulţi, cât şi în laringoscopia la copii, deschizând perspective promiţătoare [4, 51, 69]. În pofida unei aparente facilităţi, dificultăţile pot fi de ordin anestezic şi tehnic.

Varice vulvare foto

De aici rezultă necesitatea unui instrumentar complet şi performant, a unei anestezii adecvate fiecărui caz, a unui anestezist şi a unui laringolog cu pregătire solidă, care să se găsească într-o adevărată simbioză, permiţând astfel o intervenţie reglată, sigură şi atraumatică [4]. Dezvoltarea ulterioară, începând din anula instrumentarului microchirurgical, a tehnicii optice, a camerelor video, a videorecorderului, a surselor de lumină continuă sau pulsatilă a făcut ca interesul pentru laringologie să crească foarte mult [5, 53, 58, 76,].

În prezent această metodă este cunoscută de toţi specialiştii şi este practicată în toate clinicile de specialitate. În ultimii de ani, aceste manevre au beneficiat de progrese considerabile, care au modificat spectaculos concepţiile de explorare laringologică atât la adult, cât şi la copil []. Utilizarea pe scară largă a tehnologiilor perfectate de diagnosticare, definiţii stricte sau acceptate universal şi training-ul supravegheat al tinerilor specialişti într-un mediu clinic ameliorează situaţia la capitolul diagnosticul şi tratamentul corect al afecţiunilor CV [93,].

Actualmente sunt confirmate avantajele endoscopiei papilloma sulle corde vocali [25, 92, ], endoscopiei rigide de contact şi fără contact [41, 91], a fonomicrochirurgiei [47, ]. Endoscopia rigidă de contact, asociată cu microlaringoscopia papilloma sulle corde vocali, poate corecta in vivo diagnosticul histopatologic şi rectifica algoritmul abordării chirurgicale [41]. Aşadar, chirurgia endoscopică laringiană este una din cele mai timpurii chirurgii minim invazive.

Evaluarea surselor bibliografice mondiale au demonstrat că de la prima laringoscopie şi până la laringoscopia în suspensie a trecut mult timp, s-au perfecţionat instrumentarul şi tehnicile chirurgicale, s-au pregătit cadre în domeniul microchirurgiei laringiene endoscopice. La etapa actuală, este necesar de implementat metode progresive, de elaborat metode şi tehnici chirurgicale noi în tratamentul afecţiunilor benigne ale CV.

Anatomia corzii vocale Intervenţiile chirurgicale pentru leziunile benigne ale CV necesită cunoştinţe profunde atât în anatomia, microanatomia şi fiziologia aparatului vocal, cât şi în fiziopatologia leziunilor laringiene. Elementul anatomic fundamental al laringelui rămâne coarda vocală, care merită, prin structura şi funcţia sa, să fie tratată ca o entitate anatomo-fiziologică. CV este definită ca structură localizată între comisura anterioară şi extremitatea procesului vocal al cartilajului aritenoid.

Prezintă o structură particulară, care o face să fie adecvată vibraţiei, fără vreo asemănare cu o altă zonă a corpului omenesc. Glota este un spaţiu dinamic, triunghiular cuprins între inserţia anterioară a CV anteriormarginea liberă a CV lateral şi zona cuprinsă între apofizele vocale ale aritenoizilor posterior. Joncţiunea celor două CV corespunde comisurii anterioare, regiune anatomică de o mare importanţă în carcinologie.

Comisura posterioară include regiunea proceselor vocale ale aritenoizilor şi mucoasa dintre ele. Această zonă mucoasă şi cartilaginoasă are o fragilitate particulară, expusă traumatismelor mecanice intubaţie. Mobilitatea CV, poziţia şi forma lor sunt variabile, determinând funcţia respiratorie, sfincteriană şi fonatorie prin ansamblul musculaturii intrinseci şi extrinseci.

CV prezintă: o un segment anterior sau sesamoid sau fibro-cartilaginos, corespunzând cartilajului sesamoid anterior, inclus în ligamentul tiro-aritenoidian inferior; o un segment mijlociu fibro-elastic; o un segment posterior cartilaginos, inter-aritenoidian. Acest schelet fibro-cartilaginos explică diviziunile atribuite glotei [] în: o glotă cartilaginoasă anterioară; o glotă fibro-elastică în zona mijlocie; o glotă cartilaginoasă posterioară.

Structura CV a fost bine studiată de Hirano în şi, din punct de vedere histologic, s-au individualizat următoarele 5 straturi cu proprietăţi mecanice [, ] diferite: 16 — epiteliul scuamos — stratul superficial — stratul intermediar — stratul profund — muşchiul vocal. Între cover şi body există zona de tranziţie, astfel că, din punct de vedere mecanic, aceste 5 straturi se pot reclasifica în 3 secţiuni figura 1.

Epiteliul stratificat cu celule prismatice de tip pavimentos. Marginea dintre epiteliu şi lamina propria este clară. Între stratul intermediar şi cel profund al laminei propria nu este o delimitare netă, nici între papilloma sulle corde vocali propria şi muşchiul vocal nu există o delimitare clară.

Deci, la marginea liberă, locul mişcărilor fonatorii, există acest fel de epiteliu scuamos cu o structură stratificată particulară. Stratul superficial al laminei propria a mucoasei are o componentă fibroasă slabă. Din punct de vedere mecanic, papilloma sulle corde vocali strat este pliabil şi poate fi privit ca o masă de gelatină. Acest spaţiu este compus dintr-o substanţă amorfă şi laxă, săracă în fibre, putând fi asemănat cu o masă de gelatină moale, jucând un rol preponderent în vibraţia vocală.

Acest spaţiu este absent la nivelul comisurii anterioare a CV, unde mucoasa este aderentă. În jos, spaţiul Reinke nu este delimitat net, decât printr-o simplă îngroşare a mucoasei sub-glotice.

În condiţii patologice el devine rigid în timpul fonaţiei. Stratul superficial al laminei propria este clar delimitat de stratul intermediar figura 1. Figura 1. Reprezentarea schematică a secţiunii frontale a corzii vocale Stratul intermediar al laminei propria este bogat în fibre elastice. Fibrele sunt dispuse aproximativ paralel cu marginea liberă a CV. Din punct de vedere mecanic, este ceva mai dur, putând fi comparat cu o gumă moale. Stratul profund al laminei propria a mucoasei este constituit, în principal, din fibre de colagen dispuse paralel cu marginea CV şi fibroblaşti.

Un număr important din hpv warts on hands and feet pictures fibre de 18 colagen se inseră chiar în muşchiul vocal.

Din punct de schistosomiasis pics mecanic, consistenţa sa creşte în duritate, comparată cu cea a fibrelor de bumbac.

los oxiuros que tomar familial cancer unit adelaide

Între stratul intermediar şi cel profund al laminei propria nu este o delimitare netă. Deci, cele trei straturi ale laminei propria au proprietăţi mecanice specifice.

papilloma sulle corde vocali

Stratul intermediar al laminei propria, aşa cum s-a arătat, este constituit mai ales din fibre elastice, iar stratul profund mai ales din fibre de colagen. Un anumit număr de fibre de colagen se inseră chiar în muşchiul vocal.

Varice vulvare foto-Tratament varice valcea

Aproape de marginea liberă a CV, fibrele elastice şi de colagen au un aranjament paralel acesteia şi fibrelor muşchiului vocal, formând astfel ligamentul vocal figura 1.

Această organizare facilitează vibraţia. Ligamentele vocale ale corzii vocale Ligamentul vocal are, în secţiune frontală, o formă prismatică şi triunghiulară ca şi CV.

Prezintă 3 feţe şi 3 margini. Fuziunea extremităţii anterioare ale celor două ligamente vocale realizează tendonul comisurii anterioare. Faţa superioară a ligamentului vocal papilloma sulle corde vocali orizontală, cea inferioară este oblică în jos, iar faţa externă este papilloma sulle corde vocali, loc de inserţie a muşchiului vocal. Feţele superioară şi inferioară se reunesc printr-un spaţiu decolabil — spaţiul Reinke.

Marginea internă este singura margine liberă, celelalte se continuă cu membrana fibro-elastică a laringelui, denumită, de la acest nivel până la inserţia sa pe marginea superioară a cricoidului, conul fibro-elastic. Ligamentul vocal este porţiunea superioară a conului elastic. În partea cea mai anterioară a ligamentului vocal sunt, clasic descrişi, nodulii cartilaginoşi, numiţi cartilajele sesamoide anterioare. Ligamentul vocal oferă CV elasticitate, soliditate şi unitate care aderă intim de muşchiul vocal.

Reţeaua de colagen este întrepătrunsă cu fibrele elastice într-o matrice compusă din fluide. Fibrele elastice sunt deosebite, putând atinge de două ori lungimea lor, cu revenire la dimensiunea iniţială.

Muşchiul vocal constituie corpul principal al CV. În concepţia actuală a orientării uterine cancer facts tiro-aritenoidianului, se admite existenţa fibrelor directe, între unghiul anterior al cartilajului tiroid şi apofiza vocală a aritenoidului, şi a fibrelor oblice, mergând de la aritenoid spre ligamentul vocal.

El este un element activ al vibraţiei, dar şi un element activ în reglarea neuro-musculară în interiorul CV. Din punct de vedere mecanic, acest muşchi este mai dur decât structurile enumerate anterior, cu o consistenţă asemănătoare unei gume mai dure.